- Comisia Europeană a cerut unui grup de nouă state – printre care și România – să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul normelor UE privind taxele de trecere și vinietele.
Decizia anunțată de Comisia Europeană vizează Estonia, Letonia, Croația, Lituania, Protugalia, România, Slovenia, Slovacia și Cehia, pentru netranspunerea sau aplicare incorectă a unor directive UE privind taxele de trecere și vinietele pentru utilizarea infrastructurii rutiere.
„Directiva privind eurovinieta armonizează normele privind taxele în funcție de distanță (taxe de trecere) și taxele în funcție de durată (viniete) pentru utilizarea infrastructurii rutiere și costurile externe ale transportului rutier, în aplicarea principiilor «utilizatorul plătește» și «poluatorul plătește». Directiva acoperă toate vehiculele cu patru sau mai multe roți.
Problemele legate de transpunerea incorectă se referă la o gamă largă de obligații prevăzute de directiva privind eurovinieta. De exemplu, acestea prevăd:
o metodologie comună pentru calcularea taxei de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele;
obligația de a oferi viniete pentru autoturisme a căror durată este proporțională cu perioada de utilizare a infrastructurii, inclusiv pentru o zi;
cerința ca taxele de trecere percepute pentru vehiculele grele să fie diferențiate în funcție de emisiile de CO2 ale vehiculelor, ceea ce creează un semnal puternic de preț pentru operatori și contribuie, la rândul său, la reînnoirea treptată a parcului de vehicule cu vehicule mai puțin poluante”, explică reprezentanța CE în România.
Citiți și: Procedură de infringement împotriva României. Comisia Europeană reclamă deficiențe în securitatea porturilor
Cehia, Estonia, Croația, Lituania, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisorile de punere în întârziere și pentru a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat. De asemenea, CE trimite un aviz motivat Letoniei, care are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.
În cazul unor răspunsuri nesatisfăcătoare, Comisia Europeană poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, solicitând aplicarea de sancțiuni financiare.




