- Ministrul Educației, Mihai Dinian, a explicat, într-o amplă postare, care ar fi în opinia sa cauzele pentru care România să aibă rezultate atât de slabe la testele PISA și menționează că se impun măsuri care trebuie implementate treptat.
- „Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri. Înainte de a lansa, de urgență, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite”, a transmis ministrul.
Mihai Dimian a publicat pe Facebook mesajul în care spune că a inclus „câteva concluzii personale privind rezultatele testelor PISA 2025”, în cadrul cărora au fost evaluați 7.725 de elevi născuți în 2009, aflați în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a.
„89% dintre elevi testați se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu, reflectând astfel și situația grupului țintă. Această informație este esențială atunci când interpretăm diferențele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între «RURAL» și «URBAN». De exemplu, diferența de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferență între elevii care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban și nici ca o măsură a diferenței dintre școlile gimnaziale din rural și cele din urban. În cazul majorității covârșitoare a elevilor testați, clasificarea rural/urban reflectă localizarea LICEULUI în care elevul învăța în momentul administrării PISA.
Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziția de la gimnaziu la liceu în România. După Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o școală gimnazială rurală sau urbană. În sens invers, structura populației școlare rămase în liceele din mediul rural este deja influențată de acest proces de selecție și repartizare.
Prin urmare, diferența PISA dintre liceele rurale și cele urbane nu poate fi atribuită pur și simplu calității educației primite în rural versus urban. Ea include și efectul selecției produse anterior prin rezultatele la Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea acestora la liceu.
Aceasta nu înseamnă că nu există diferențe între școlile generale din mediul rural și cele din mediul urban și nici că aceste diferențe trebuie ignorate. Dimpotrivă, diminuarea lor trebuie să rămână una dintre țintele importante ale măsurilor pentru îmbunătățirea rezultatelor educației”, a scris ministrul Educației.
Diferențele între notele de la EN și cele de la PISA
Ministrul a făcut referire și la discrepanța între rezultatele elevilor la examenele naționale și cele de la testele PISA.
Citiți și: Rezultatele PISA 2025: România trece de pragul de 50% la „analfabetism funcțional” în Matematică
„La prima vedere, diferența este foarte mare. La Evaluarea Națională, aproximativ 31% dintre elevii participanți au obținut în 2024 note sub 5 la Matematică. PISA 2025 ne arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică. Privind diferența dintre cele 2 ponderi (31% versus 52%) am putea ajunge rapid la concluzia că Evaluarea Națională și programa școlară măsoară și dezvoltă competențe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viața reală. Drept consecință, programa școlară și Evaluarea Națională la matematică trebuie schimbate fundamental.
Înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populații diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA, fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Națională.
Astfel, la Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre elevii participanți au obținut note sub 5, respectiv 46% au obținut note sub 6, la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi.
Raportat la întreaga populație de elevi, nu doar la cei prezenți la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanțe sub nota 5, iar 54% au performanțe sub nota 6, la Matematică. Rezultatul testului PISA aplicat în mare măsură acelei generații ne spune că 52% dintre elevi nu au obținut la Matematică un scor peste nivelul 2, considerat pragul pentru așa-numitul «analfabetism funcțional» la matematică”, a calculat Dimian, estimând că „aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului”.
În mesajul său, ministrul a făcut trimitere la contextul internațional, arătând că „evoluția României între PISA 2022 și pISA 2025 se încadrează în trendul internațional de scădere, inclusiv din țările dezvoltate, membre OCDE”: „Media țărilor membre OCDE la matematică a scăzut cu 9 puncte, media României a scăzut cu 9 puncte. Media țărilor membre OCDE la științe a scăzut cu 3 puncte, media României a scăzut cu 3 puncte. Media țărilor membre OCDE la lectură a scăzut cu 14 puncte, media României a scăzut cu 16 puncte. Așadar, scăderea României din ultimii trei ani nu este un fenomen izolat. Ea se înscrie într-o deteriorare mai largă a rezultatelor educaționale la nivel internațional. PISA 2025 consemnează, de altfel, cele mai mici medii OECD înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate”, a completat Dimian, arătând că este nevoie „să încercăm să înțelegem atât cauzele fenomenului internațional, cât și problemele specifice României”. „Putem spune însă că pandemia și perturbarea procesului educațional reprezintă unul dintre factorii care trebuie luați în calcul atunci când încercăm să explicăm evoluția acestei generații. Și trebuie să facem acest lucru nu numai pentru România, ci într-un context internațional în care multe sisteme educaționale au cunoscut scăderi.
Dar aici apare întrebarea care mi se pare cu adevărat importantă pentru România”, a mai scris ministrul.
Măsurile anunțate
„Nu voi milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă pentru o perioadă, „Școala altfel” și „Școala verde” trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente, trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română. Voi reveni cu detalii, în planul de măsuri”, a mai transmis ministrul. Dimian atrage atenția inclusiv asupra dezvoltării inteligenței artificiale și influența asupra performanțelor elevilor: „În această perioadă vorbim și despre efectele unui «virus cognitiv», care ne va afecta și mai mult pe viitor dacă nu ne luăm măsuri. Cercetători de la universități de prestigiu (Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe, Barcelona Computational Foundation, et al.) justifică această analogie provocatoare. Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea rețelelor sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenției și altele”.
„Am văzut în aceste săptămâni mulți oameni valoroși implicați în căutarea unor soluții pentru educație, venind cu perspective, experiențe și propuneri diferite. Cred că trebuie să îi ascultăm și să îi implicăm pe toți cei care pot contribui cu bună-credință la această schimbare. În același timp cred că fiecare dintre cei care au fost implicați în multiplele reforme la care a fost supusă educația din România în ultimele decenii trebuie să privească cu obiectivitate și luciditate la rezultate.
Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri. Înainte de a lansa, de urgență, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite.
Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale, dacă suntem dispuși să privim lucid realitatea și să construim cu răbdare și consecvență”, a concluzionat ministrul Educației.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
