„Partitura firului” s-a transformat într-o simfonie a eleganței și detaliului, la Ploiești FOTO&VIDEO

partitura firului, expozitie, dantela romaneasca, Ploiesti,

Categorie: APH Cultural

: Scris de Elena CIOBANU; Publicat: 27 Septembrie 2026

• Expoziția „Partitura firului” a spus, la Ploiești, o poveste despre memoria mâinilor și despre legăturile pe care dantela le creează între oameni, generații și culturi.
• Dedicat Zilei Dantelei Românești care anul acesta a fost celebrată sub tema „Conexiuni feminine”, demersul artistic a îmbinat toate formele și tehnicile dantelei, cu laseta în centru, iar la Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” din Ploiești au putut fi admirate creații din România, Japonia și Franța.

Ziua Dantelei Românești este o inițiativă culturală lansată în 2023 de Andreea Diana Tănăsescu, fondatoarea comunității La Blouse Roumaine, în memoria mamei sale, Silvia Tănăsescu. Este celebrată anual în penultima sâmbătă a lunii septembrie.

Ziua Dantelei Românești a fost institută pentru a celebra toate formele de dantelă și diversitatea tehnicilor prin care acestea au fost create și transmise, de la dantela lucrată cu acul, croșeta, fusele sau suveica până la tehnicile create prin împletirea și înnodarea firului, având în centru laseta – o artă textilă specifică spațiului cultural românesc, cunoscută și apreciată internațional sub denumirea de Romanian Point Lace.
Laseta este realizată manual pornind de la un șnur croșetat care urmărește conturul unui desen. Spațiile dintre forme sunt apoi umplute cu acul, printr-o varietate de puncte, bride și motive decorative. În vorbirea curentă, laseta este numită adesea „macramé”, deși cele două tehnici nu sunt identice.

Tema ediției din acest an, „Conexiuni feminine”, este inspirată de legăturile create prin intermediul dantelei: între mamă și fiică, bunică și nepoată, maestră și ucenică, între prietene și comunități, dar și între femei aparținând unor culturi diferite. Odată cu tehnicile de lucru, s-au transmis din generație în generație povești de familie, gesturi, valori și forme de solidaritate.

Printre autoarele care au contribuit la documentarea, predarea și promovarea internațională a acestei arte se numără Sylvia Murariu - autoarea unor cursuri și volume dedicate Romanian Point Lace, Angela Thompson și Kathleen Waller - autoarele volumului „Romanian Point Lace”, publicat în Marea Britanie în 2003, și Midori Miwaura - autoarea cărții „Dantela românească. Lucru de mână din Europa de Est”, apărută în Japonia, la editura Nihon Vogue, în 2021 – prima publicație în limba japoneză dedicată acestei arte.
Prin activitatea lor, aceste autoare au făcut laseta accesibilă unor noi generații de creatoare și au contribuit la recunoașterea ei ca artă textilă vie, capabilă să creeze conexiuni între femei, generații și culturi.

„Partitura firului”, un demers unic al frumosului

Inițiată de Andreea Diana Tănăsescu în cadrul platformei Centrul de Design Cultural și realizată împreună cu Delia Stancu, expoziția „Partitura firului” a fost co-organizată de comunitatea La Blouse Roumaine și Galeria Stancu, în colaborare cu Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”.

În elegantul spațiu dedicat compozitorului Paul Constantinescu, expoziția, asemenea unei partituri, a reunit tehnici, ritmuri și gesturi moștenite de-a lungul generațiilor, având în centru laseta și deschizându-se către expresii fantastice ale dantelei.

Artista Midori Miwaura, promotor al dantelei românești în Japonia și în lume

Invitata specială a fost Midori Miwaura, artistă și profesoară din Japonia care lucrează cu dantela românească de peste trei decenii, autoarea volumului „Romanian Lace / Dantelă românească”, prima carte dedicată dantelei românești publicată în Japonia. Prin cartea și activitatea sa, Midori Miwaura a contribuit la cunoașterea acestei arte în Japonia și pe plan internațional. Practica sa artistică și pedagogică este legată de această tehnică textilă, pe care a descoperit-o într-un context cultural aflat la mii de kilometri de locul ei de origine.

„În 1992, Midori Miwaura a început să studieze dantela românească sub îndrumarea regretatei Chizuko Shiratori. În 2009 a fondat SEZATOARE, nume inspirat de tradiția românească a șezătorii, și a început să organizeze cursuri într-o mică cafenea din Yokohama. În 2012 a avut prima sa expoziție personală, la Harajuku, Tokyo. În prezent continuă să predea Romanian Lace în Japonia, inclusiv în cadrul Vogue Gakuen.
În 2021, prestigioasa editură japoneză Nihon Vogue i-a publicat volumul „Romanian Lace – Handwork from Eastern Europe”. Editura îl prezintă drept prima carte publicată în Japonia care reunește într-un singur volum bazele și tehnicile dantelei românești. Cartea explică realizarea șnururilor croșetate și a cusăturilor care construiesc suprafețele de dantelă și cuprinde șase tipuri de cordon și 28 de tipuri de cusături.
Succesul volumului a dus povestea mai departe. În 2022 a apărut ediția franceză, „La dentelle roumaine. Entre crochet et broderie”, publicată de Éditions de Saxe și tradusă din japoneză, contribuind astfel la circulația internațională a acestei tehnici dincolo de Japonia.
Ceea ce face însă parcursul lui Midori Miwaura remarcabil nu este numai performanța tehnică sau activitatea editorială. Este felul în care o tradiție textilă românească a fost înțeleasă, practicată și transmisă cu respect într-o altă cultură. Prin cursurile sale, prin comunitatea formată în jurul „SEZATOARE” și prin publicațiile sale, Midori a creat o punte vie între România și Japonia.
Relația sa cu România nu a rămas una imaginară sau pur livrescă. Midori a venit în România pentru a cunoaște direct mediul cultural din care provine această dantelă, iar dialogul cu oamenii și comunitățile de aici a devenit parte din propria sa cercetare și practică”, potrivit La Blouse Roumaine.

În 2025, într-un interviu acordat comunității La Blouse Roumaine, Midori Miwaura își exprima dorința de a-și expune într-o zi lucrările în România. Un an mai târziu, această dorință s-a împlinit.
În septembrie 2026, Midori Miwaura a fost invitata specială a expoziției „Partitura firului”, organizată la Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” din Ploiești cu ocazia Zilei Dantelei Românești. Lucrările sale au intrat aici într-un dialog cu dantela păstrată în familii din România, cu creațiile artiștilor români și cu alte forme de întâlnire dintre cultura română și cea japoneză.

Povestea lui Midori Miwaura este o demonstrație despre circulația patrimoniului viu. Despre felul în care o tehnică transmisă cândva din mână în mână, în interiorul familiilor și comunităților, poate traversa continente și generații fără să-și piardă memoria.

În cazul ei, firul pleacă din România, ajunge în Japonia și se întoarce, după mai bine de treizeci de ani, în România, ca o formă de cultură vie.

AMIINA Ploiești la „Partitura firului”: păstrătoarele măiestriei

Expoziția a reunit lucrările realizate de Petra Marianne Marian, artistă româncă stabilită în Franța, creațiile Grupului AMIINA Ploiești, dantele păstrate în familie și kimonourile Laurei Karaman, în care sensibilitatea japoneză întâlnește motivele românești.
Împreună, aceste piese construiesc o rețea de conexiuni feminine între România, Japonia și Franța: între memoria locală și creația contemporană, între femeile care au păstrat dantela și cele care îi imaginează astăzi viitorul.
„Partitura firului” spune o poveste despre memoria mâinilor și despre legăturile pe care dantela le creează între oameni, generații și culturi.

Dialogul dintre România și Japonia a continuat să înflorească prin intervențiile lui Carmen Dumitrescu, artist AMIINA Japonia și coordonatoare a grupului de creatoare care păstrează vie această artă de peste 25 de ani, și ale Laurei Karaman, designer de kimono în cadrul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”, care reinterpretează tradiția japoneză prin motive românești.

Despre istoria, patrimoniul și sensurile dantelei au vorbit Ioana Constantin, muzeograf în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, și prof. dr. Ioana Sanda Avram, designer și cercetător, care a propus o lectură metafizică a dantelei.

O prezență aparte a fost Excelența Sa Aurelian Neagu, Ambasador al României în Japonia în perioada 2005–2010. Acesta a evocat povestea întâlnirii dintre dantela românească și Japonia, al cărei fir pornește, potrivit relatării sale, și de la o întâlnire petrecută într-un parc din New York și evoluția ulterioară a școlii de dantelă românească din Japonia.

Expoziția a fost completată, în deschidere, de recitalul tinerei pianiste Ioana Andreescu, de lucrările de ikebana realizate de Alina Tătaru după un concept semnat de Andreea Georgescu și de caligrafia japoneză a Antoniei Parpală.

Dacă nu ați vizionat expoziția „Partitura firului” sau doriți să o revedeți, aveți ocazia acum, într-un video-reportaj marca APH.

„Partitura firului” la finisaj

Duminică, 27 septembrie, Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” din Ploiești găzduiește finisajul expoziției „Partitura firului”.
Evenimentul include un moment In memoriam Dana Mija, urmat de o introducere susținută de Andreea Tănăsescu, inițiatoarea și curatoarea expoziției din partea La blouse roumaine, și de Delia Stancu, parteneră și coorganizatoare din partea Galeria Stancu.
Bucharest Chamber Ensemble oferă publicului un concert pentru două viole, susținut de Marie Janne Măi-Antal și Maria Damiana Mușat.
Ioana Constantin, muzeograf, vorbește despre istoria dantelei și colecția Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, iar Ioana Sanda Avram, designer, susține prelegerea „Firul care ține golul: de la dantela românească la lumea cuantică”.
Echipa de robotică Ro2D2 a Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Ploiești își va prezenta proiectul „Dantela: de la fir la tehnologie”.

Artiști, designeri și colecții:
MIDORI MIWAURA (Japonia), Grupul AMIINA (Japonia–România), Petra Marian (Franța), Laura Karaman (România), Maria Amelian (România).
Colecții de familie: Delia Stancu, Bianca Brătuianu, Carmen Dumitrescu, Andreea Diana Tănăsescu.
Artist Ikebana - Alina Tătaru.

GALERIE FOTO

vernisaj