• S&P evaluează România pe 2 octombrie, iar țara se află pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă.
• O eventuală retrogradare sub acest prag ar însemna trecerea în categoria speculativă, cunoscută și drept „junk”, într-un moment în care costurile statului cu dobânzile au crescut cu 26,5% într-un singur an.
Ratingul de țară nu influențează automat rata plătită de un român la bancă, însă o creștere a riscului asociat României poate majora costul finanțării statului, iar presiunea se poate transmite în timp către costul banilor din întreaga economie, potrivit OferteBancare.ro.
„Ratingul de țară pare, la prima vedere, o informație care nu are nicio legătură cu rata unui român la bancă. În realitate, ambele pornesc de la același lucru: prețul riscului. Cu cât o țară este percepută ca fiind mai riscantă, cu atât finanțarea ei devine mai scumpă, iar când statul se finanțează mai scump, presiunea se poate transmite în timp către costul banilor din întreaga economie. Nu înseamnă că pe 3 octombrie cresc automat ratele românilor, dar înseamnă că decizia din 2 octombrie contează pentru direcția în care se poate mișca finanțarea în perioada următoare”, a declarat Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro.
România, la limita investment grade. Ce ar însemna ratingul de „junk”
România se află în prezent pe ultima treaptă recomandată investițiilor la toate cele trei mari agenții internaționale de rating. S&P și Fitch evaluează România la BBB-, iar Moody's la Baa3, toate cu perspectivă negativă.
Aceasta este ultima treaptă din categoria investment grade, ceea ce înseamnă că România este încă o țară recomandată investițiilor din perspectiva ratingului, dar se află chiar la limita inferioară a acestei categorii.
Menținerea în categoria investment grade este importantă pentru percepția investitorilor asupra riscului suveran. Coborârea sub acest prag ar însemna intrarea în categoria speculativă, potrivit Wall-Street.
S&P a precizat la ultima evaluare că ar putea reduce ratingul dacă traiectoria consolidării fiscale se abate semnificativ de la estimările agenției, fie pentru că măsurile adoptate sunt insuficiente, fie pentru că o creștere economică slabă le reduce eficiența.
Agenția urmărește, de asemenea, evoluția inflației, deficitul extern, accesarea fondurilor europene și capacitatea economiei de a absorbi eventuale șocuri externe.
„Pierderea statutului de investment grade ar semnala o creștere a percepției de risc asociate României. Ratingul suveran influențează atât apetitul investitorilor străini, cât și costul de finanțare al statului, al companiilor și, indirect, al economiei. Pentru investitorul individual, un astfel de context reafirmă importanța unui portofoliu echilibrat și diversificat, construit cu instrumente și expuneri adaptate obiectivelor personale și orizontului de investiție”, a declarat Gabriel Aldea, Deputy CEO Investimental.
România a plătit 40,12 miliarde de lei doar pe dobânzi
Deficitul bugetar s-a redus semnificativ, însă costul datoriei continuă să crească. Datele Ministerului Finanțelor arată două evoluții care merg în direcții diferite. După primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a coborât la 48,08 miliarde de lei, respectiv 2,34% din produsul intern brut (PIB), de la 76,44 miliarde de lei, adică 3,99% din PIB, în aceeași perioadă din 2025.
În același timp, România a plătit 40,12 miliarde de lei numai pe dobânzi în primele 7 luni ale anului, cu 26,5% mai mult decât anul trecut.
Valoarea dobânzilor plătite de stat în numai 7 luni reprezintă astfel echivalentul a peste 83% din deficitul bugetar înregistrat în aceeași perioadă.
„Aici este, de fapt, miza. România a început să reducă deficitul, ceea ce este important, dar plătim deja peste 40 de miliarde de lei pe dobânzi. Statul și populația nu se împrumută la aceeași dobândă, dar funcționează în aceeași economie. Dacă riscul asociat României crește, băncile și costul finanțării nu sunt izolate de această evoluție, iar ratingul de țară devine mult mai relevant pentru românul cu un credit decât pare la prima vedere”, a declarat Claudiu Trandafir.
Ce se poate întâmpla cu ratele românilor dacă S&P retrogradează ratingul
Evaluarea S&P vine într-un moment în care inflația anuală a coborât la 6,17% în august, de la 8,16% în iulie, însă presiunile asupra prețurilor nu au dispărut.
Scăderea inflației nu înseamnă automat o reducere imediată a dobânzilor, deoarece prețul creditului este influențat simultan de politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR), lichiditatea din piață, anticipațiile privind inflația, costul finanțării și riscul asociat economiei românești.
Pentru cei care au deja credite, decizia agenției de rating nu produce o modificare automată a ratei în ziua următoare.
Pentru cei care intenționează să acceseze un credit sau să refinanțeze unul existent, perioada următoare trebuie urmărită însă prin mai mulți indicatori: deciziile BNR, evoluția Indicelui de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) și a Romanian Interbank Offer Rate (ROBOR), inflația, randamentele la care se împrumută statul și ratingul suveran al României.
„Avem tendința să ne uităm la un singur indicator: a scăzut inflația, deci trebuie să scadă dobânzile. În realitate, putem avea o inflație în scădere și, în același timp, un risc de țară mai mare sau un stat care se împrumută foarte scump. 2 octombrie nu este ziua în care aflăm cât va fi rata românilor, dar este una dintre zilele în care aflăm cât de scump este perceput riscul România, iar într-o economie în care statul a plătit peste 40 de miliarde de lei pe dobânzi în doar șapte luni, acest lucru ne privește pe toți”, a declarat Claudiu Trandafir.
CITEȘTE ȘI: Fitch avertizează: România se apropie de „junk” dacă blocajul politic continuă
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
