• Datoria statului a urcat în iulie la 1.204,99 miliarde de lei, de la 1.197 miliarde lei în iunie, și se situează pentru prima dată peste pragul de 1.200 de miliarde de lei.
• Ca pondere în PIB, datoria a fost revizuită pe lunile din urmă, proces în care a beneficiat de efectele unor mecanisme de raportare la cele mai recente date privind PIB nominal, dar rămâne și în iulie peste limita de 60% și încalcă astfel și al doilea dintre criteriile de bază ale UE privind stabilitatea finanțelor publice, după cel privind limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB.
Comparativ cu finalul anului 2025, datoria statului a crescut cu 67,7 miliarde lei până la final de iulie. La sfârșitul anului 2025, datoria statului se situa la 1.137,3 miliarde lei, reprezentând 59,3% din PIB. În 2024, a fost de 964,8 miliarde lei (54,8% din PIB), iar la final de 2023, de 784,2 (49,3% din PIB), potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Îndatorarea statului român, calculată ca pondere în PIB, a crescut extrem de puternic în pandemie, de la 35% din PIB în 2029 (372,9 miliarde lei) la 46,9% din PIB (498,57 miliarde lei) în 2020. Ulterior, ca urmare a deficitelor bugetare ridicate, datoria a continuat să crească și a depășit 60%.
Datoria statului ca pondere în PIB a trecut pentru prima dată de 60% în octombrie anul trecut, dar ulterior datele au fost revizuite, beneficiind de mecanismul de raportare la ultimele patru trimestre de PIB nominal (de fiecare dată când INS publică datele pentru cel mai recent trimestru, acesta intră în baza de calcul în locul celui mai din urmă dintre cele patru trimestre, care este și cel mai mic. Valoarea nominală însumată a celor patru trimestre de PIB este mai mare, baza de raportare a datoriei crește, iar ponderea datoriei în PIB poate fi astfel revizuită în scădere).
Limita maximă de 60% în ce privește datoria publică este unul dintre pilonii UE, alături de limitarea deficitelor la 3% din PIB, referitori la stabilitatea finanțelor publice.
Una dintre regulile UE prevede ca un stat membru cu îndatorare de peste 60% din PIB să țintească un deficit structural de 1,5% din PIB. România are acum în derulare cu Comisia Europeană un plan fiscal pe șapte ani care prevede ca până în 2030-2031, deficitul să coboare sub 3% din PIB, iar îndatorarea să fie stabilizată la circa 60% din PIB. Una dintre problemele majore ale statului în această perioadă o reprezintă dobânzile ridicate, care pun presiune suplimentară pe stocul de datorie, mai precizează sursa citată.
CITEȘTE ȘI: BNR: Datoria sectorului privat a crescut cu 5,6% în 2025, iar îndatorarea populației s-a majorat cu 9,5%
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
