Cele două pasaje subterane din Bariera București, închise încă din anii ’90 și devenite, deja, un focar de infecție, intră în sfârșit în reabilitare. Odată încheiate lucrările, a căror valoare se ridică la aproximativ 7 milioane de lei, acestea vor pute fi utilizate pentru traversarea Bulevardului, reducând astfel riscul de producere a accidentelor rutiere cu pietoni, foarte frecvente la trecerile din zonă.
Anunțul privind începerea lucrărilor a fost făcut de primarul Adrian Dobre: „După mai bine de 25 de ani de la închidere, pasajele subterane care traversează Bulevardul Bucureşti au intrat în reparații. A început evacuarea apei, operațiune necesară pentru a permite accesul celor care realizează proiectul tehnic de execuție. Sper ca lucrările să nu creeze un disconfort foarte mare locuitorilor din zonă și celor care o tranzitează”.
Investiția vizează două pasaje de 40, respectiv 56 de metri lungime, cu o lăţime de 3,65 . Ele nu pot fi redate circulației decât după ample lucrări de reabilitare, structura fiind grav afectată după ce obiectivele au stat ani în șir inundate.
Raportul de specialitate care a însoțit hotărârea de Consiliu Local prin care au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai proiectului arăta că „au fost constatate degradări majore, atât la infrastructuri, cât şi la suprastructuri. Existenţa reziduurilor petroliere, defecţiuni la sistemul de colectare şi evacuare a apelor, deteriorarea hidroizolaţiei, menţinerea betonului într-un mediu umed perioade îndelungate de timp, toate acestea au condus, sub influenţa gelivităţii, la reducerea rezistenţelor mecanice şi a durabilităţii construcţiilor. Nivelul apei care a stagnat în pasaje a fost ridicat, de până la 1,20 -1,30 m, fapt care a determinat accelerarea stării de degradare”.
Documentul citat mai făcea referire la:
– Grinzile prefabricate şi cele monolite care prezintă zone cu armături fără strat de acoperire, corodate, cu eflorescenţe şi carbonatări;
– Culeile care prezintă fisuri, crăpături, zone desprinse de beton, beton friabil, infiltraţii şi eflorescenţe, defecte de construcţie, toate acestea determinând reducerea rezistenţei mecanice şi a durabilităţii betonului infrastructurilor;
– Căile de acces care sunt acoperite de apă, iar betonul este degradat din cauza imersării puternice;
– Rampele de acces şi uşile de la intrarea pasajelor, care sunt deteriorate.
