- Peste 200 de companii şi organizaţii din Europa cer Comisiei Europene ca revizuirea legislaţiei privind produsele din tutun şi nicotină să fie echilibrată.
- Ei solicită CE să ia în calcul atât obiectivele de sănătate publică, cât şi efectele asupra locurilor de muncă.
Demersul vine într-un moment în care Uniunea Europeană pregăteşte revizuirea Directivei privind produsele din tutun (TPD), a Directivei privind publicitatea produselor din tutun (TAD) şi a Directivei privind taxarea tutunului (TED), notează News.ro.
Acestora li se adaugă iniţiative care ar putea fi incluse în viitorul buget pe termen lung al UE. Deşi sunt analizate separat, toate aceste schimbări ar putea afecta aceleaşi companii, categorii de furnizori, comercianţi şi angajaţi, avertizează semnatarii.
Potrivit unui articol publicat de EU Reporter, organizaţiile reprezintă domenii diverse, de la agricultură, procesare şi producţie până la distribuţie, retail, ambalaje şi industria ospitalităţii. Principalul lor argument este că obiectivele de sănătate publică şi competitivitatea economiei europene trebuie urmărite în paralel.
Un sector care susţine peste 1,5 milioane de locuri de muncă
Datele citate în scrisoare arată dimensiunea economică a sectorului. Lanţul valoric al tutunului şi al produselor noi cu nicotină susţine peste 1,5 milioane de locuri de muncă în UE, contribuie cu aproximativ 195 de miliarde de euro anual la PIB-ul Uniunii şi generează peste 107 miliarde de euro pe an din accize şi TVA.
Semnatarii susţin că efectele viitoarelor reguli nu s-ar limita la producători. Ele s-ar putea resimţi de-a lungul întregului lanţ valoric, care include fermieri, furnizori de componente, companii de logistică, comercianţi şi numeroase întreprinderi mici şi mijlocii din Europa.
EU Reporter precizează însă că aceste cifre arată dimensiunea actuală a sectorului şi nu reprezintă o estimare a impactului viitoarelor schimbări legislative.
Ce ar putea însemna noile reguli la tutun, pentru investiţii
Organizaţiile arată că sectorul trece deja printr-o transformare importantă, pe fondul schimbării preferinţelor consumatorilor şi al investiţiilor de miliarde de euro în tehnologii noi, produse fără fum şi lanţuri de aprovizionare avansate.
În opinia semnatarilor, viitoarele măsuri ar trebui să se bazeze pe dovezi ştiinţifice şi pe date despre utilizarea produselor noi din tutun şi nicotină în condiţii reale. De asemenea, ar trebui luate în calcul evaluările independente realizate de autorităţi europene şi internaţionale.
Semnatarii cer ca noile reguli să ţină cont de diferenţele dintre produse şi de riscurile asociate acestora, fără să descurajeze investiţiile şi inovarea în Europa.
Riscul extinderii pieţei ilicite de tutun
Scrisoarea atrage atenţia şi asupra comerţului ilicit. Potrivit documentului, aproximativ una din zece ţigări consumate în UE este ilicită, iar pierderile pentru bugetele publice sunt estimate la 13 miliarde de euro anual.
Semnatarii cer ca viitoarele politici să ia în calcul şi posibilele efecte nedorite. Printre acestea se numără riscul ca o parte a consumului să se îndrepte către piaţa ilicită şi presiunea suplimentară asupra autorităţilor care trebuie să combată acest fenomen.
România este reprezentată pe lista semnatarilor de mai multe organizaţii. Printre acestea se numără HORA, Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, şi ACTIV, Asociaţia pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul”.
Sănătatea publică şi impactul economic, analizate împreună
Semnatarii precizează că susţin obiectivele de sănătate publică, dar cer ca viitoarele decizii să ţină cont şi de realităţile pieţei şi de posibilele efecte economice şi sociale. Ei solicită reguli bazate pe dovezi şi consultarea tuturor părţilor implicate.
