România nu a înregistrat niciun progres în aplicarea legislației europene privind libertatea presei până în septembrie 2026, arată „Media Capture Monitoring Report 2026 – Romania”, realizat de International Press Institute (IPI) și Media and Journalism Research Center (MJRC). Documentul analizează influența politică asupra instituțiilor media, finanțarea netransparentă și concentrarea proprietății în presă.
Banii publici și influența asupra conținutului editorial
Raportul arată că unele administrații locale continuă să favorizeze instituții media prin contracte de publicitate și promovare, organizare de evenimente, materiale promoționale ori abonamente la publicații. Autorii reclamă lipsa unor reguli eficiente de transparență și de distribuire obiectivă a fondurilor. Subvențiile partidelor au fost reduse cu 20% în 2026, însă PSD și PNL continuă, potrivit raportului, să nu publice contractele de publicitate politică încheiate cu presa. Unele instituții media oferă reflectare editorială favorabilă actorilor politici cu care au contracte.
TVR și Radio România, dependente de decizia politică
Conducerile televiziunii și radioului public sunt în continuare desemnate prin mecanisme controlate de majoritățile parlamentare. După deciziile Curții Constituționale privind numirea consiliilor de administrație, în septembrie 2026 au fost instalate conduceri interimare. Bugetele pentru 2026 au crescut cu 3,34% la TVR și 5,45% la Radio România, sub inflația prognozată de 6,1%, ceea ce înseamnă diminuarea finanțării în termeni reali.
CNA: sancțiuni mai multe, probleme nerezolvate
CNA a aplicat în 2025 un total de 179 de sancțiuni, dintre care 66 de amenzi însumând 1.707.500 de lei, și a emis 412 ordine de eliminare a conținutului ilegal de pe platformele online mari. Raportul constată că instituția rămâne subdimensionată și expusă presiunilor politice. Noile reguli privind anumite canale de pe platformele video sunt criticate pentru incertitudine juridică și birocrație excesivă.
Proprietatea media și transparența
România nu a pus în aplicare mecanismele prevăzute de legislația europeană pentru transparența proprietății media și evaluarea concentrării pieței. Raportul discută legăturile dintre politică și anumite grupuri media, inclusiv cazul Realitatea Plus, precum și consolidarea pieței prin tranzacții între proprietari. Ca exemplu pozitiv, autorii menționează publicarea voluntară de către HotNews a informațiilor privind veniturile din publicitate politică și fonduri publice.
Concluzia raportului
Autorii apreciază că lipsa reformelor permite perpetuarea mecanismelor de influență politică și economică asupra presei, cu efecte asupra independenței editoriale, pluralismului și încrederii publicului. Raportul nu echivalează orice contract de publicitate publică cu o formă de capturare a presei: problema semnalată este finanțarea preferențială, netransparentă și folosirea banilor pentru a obține acoperire editorială favorabilă.
Sursa: Media Capture Monitoring Report 2026 – Romania (IPI / MJRC). Autori: Liana Ganea și Răzvan Martin (ActiveWatch). Perioada analizată: până în septembrie 2026. Raport integral: https://ipi.media/ și https://journalismresearch.org/
