Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție din România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană în privința salariilor raportate la câștigul mediu național, înaintea Germaniei și Franței. Datele Comisiei Europene, analizate de G4Media, contrastează cu imaginea prezentată recent de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care a omis din propriul comunicat veniturile judecătorilor instanței supreme.
România, țara contrastelor
Potrivit Tabloului de Bord al Justiției 2026, realizat pe baza datelor din 2024, salariile judecătorilor Înaltei Curți reprezintă aproape șase salarii medii naționale. România este depășită doar de Danemarca și Italia, în timp ce Germania și Franța se situează mai jos în clasament. Comparația nu privește sumele efective încasate, care sunt mai mari în valoare absolută în Germania și Franța, ci raportul dintre remunerația magistraților și salariul mediu din fiecare țară.
Ce salarii a prezentat CSM
Într-un comunicat din 28 octombrie, CSM a prezentat indemnizațiile nete ale judecătorilor, de la 6.990–8.285 de lei lunar pentru stagiari până la 20.346 de lei pentru judecătorii cu grad de curte de apel. Instituția a subliniat că salariul brut al unui judecător definitiv cu grad de judecătorie, aflat la nivelul minim al grilei, reprezintă de 1,89 ori salariul mediu brut din România, sub media europeană de 2,13.
Salariile de la Înalta Curte, omise din comparație
Din prezentarea CSM au lipsit însă veniturile judecătorilor Înaltei Curți, deși documentul european invocat de instituție conține și aceste informații. Diferența este semnificativă: în timp ce salariile de la începutul carierei plasează România sub media europeană, cele de la vârful sistemului judiciar o situează pe locul al treilea în UE.
Disputa salarială, în contextul deciziei CEDO
Comunicarea CSM a venit după decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 octombrie 2026, prin care au fost respinse cererile a cinci actuali și foști judecători români privind plata unor drepturi salariale restante. În acest context, statisticile europene ridică și problema transparenței instituționale. Cifrele prezentate de CSM sunt reale, dar incomplete. Iar omiterea datelor referitoare la instanța supremă schimbă substanțial imaginea de ansamblu asupra remunerațiilor din justiția românească. Sursa: Comisia Europeană – EU Justice Scoreboard 2026; CSM; analiză Liviu Avram - G4Media.
