• Scriitorul Mircea Cărtărescu nu a primit calitatea de membru corespondent al Academiei Române, acesta fiind respins la votul din Adunarea Generală, care a avut loc duminică.
• În urmă cu o lună, secția de Filologie a forului îl propusese cu unanimitate de voturi.
• Scriitoarea Ana Blandiana a reacționat ferm printr-o postare pe pagina sa oficială de Facebook.
Rodica Zafiu, președinte interimar al secției de Filologie a Academiei Române, a transmis că Mircea Cărtărescu fusese votat cu 9 voturi din 9 în secția de profil, dar că a pierdut la un singur vot aprobarea din Adunarea Generală.
„Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susținut cu multă căldură de secție”, a declarat Zafiu, pentru Edupedu.
În urmă cu doi ani, mai multe publicații au relatat că Mircea Cărtărescu fusese respins de Academia Română. Scriitorul chiar a reacționat la valul de reacții la această informație. „Nu a fost vreodată visul meu să devin academician. Nu mă simt nici la vârsta adecvată, nici la nivelul valoric pe care o academie națională îl presupune.”
CITEȘTE ȘI: Mircea Cărtărescu a câștigat prestigiosul Dublin Literary Award pe 2024, pentru romanul „Solenoid”
Rodica Zafiu explică, însă, pentru sursa citată, că știrea transmisă în urmă cu doi ani a fost „greșită”.
„El nu mai fusese votat, dar atunci tocmai prin aproximări din astea, știri imperfecte, a ieșit că n-ar fi luat decât două voturi în secție. A fost o încurcătură. El abia acum a fost votat în secție, abia acum vreo lună. Și a avut nouă voturi din nouă”.
Cercetătoarea mai susține că votul de duminică ar fi putut da ocazia Academiei Române să facă un gest corect. „Este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect, de răsplătire a valorii, care este foarte evidentă. Dar asta se întâmplă.”
Cum devine cineva membru al Academiei Române
Procedura de admitere a noilor membri este stabilită de articolul 12 din statutul Academiei Române, după cum arată Edupedu.
„Art. 12. — (1) Propunerile pentru membrii corespondenți, prin referate de susținere, pot fi făcute de către membrii titulari și corespondenți ai Academiei Române sau de către instituții de învățământ, de cercetare și de cultură dintre personalități din domeniile culturii și științei; propunerile se adresează secțiilor științifice de specialitate, care le discută și, după caz, le adoptă sau le resping, în condițiile cvorumului, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor titulari și corespondenți ai secției.
(2) Fiecare propunere trebuie însoțită de un dosar cuprinzând un curriculum vitae, un memoriu de activitate, lista de lucrări ale candidatului, 10 (zece) lucrări reprezentative și o prezentare a impactului operei științifice, literare sau artistice a celui propus.
(3) Propunerile pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secției prin vot secret din rândul membrilor ei corespondenți, cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (3) și (4).
(4) Propunerile pentru membrii de onoare se fac de către secții.
(5) Biroul prezidiului examinează propunerile secțiilor din punctul de vedere al îndeplinirii prevederilor prezentului statut și prezintă concluziile sale prezidiului.
(6) Prezidiul Academiei Române examinează propunerile prezentate de secții biroului prezidiului și dă aviz, rezultat prin vot, pe care îl comunică adunării generale.
(7) După ce propunerile au fost avizate de prezidiu, dosarele candidaților se depun cu cel puțin 25 de zile înainte la Cancelaria Academiei Române și o prezentare se afișează pe site cu cel puțin 15 zile înaintea adunării generale în a cărei ordine de zi este programată discutarea propunerilor de alegere, pentru a putea fi consultate de către membrii Academiei Române.
(8) Propunerile de membri corespondenți și de onoare nu pot fi supuse adunării generale decât după primirea consimțământului scris al candidaților.
(9) Adunarea generală își constituie cvorumul din jumătate plus unul dintre membrii votanți. Aceștia sunt: membri titulari pentru alegerea membrilor titulari, membri titulari și corespondenți pentru alegerea membrilor corespondenți, membri titulari, corespondenți și de onoare pentru alegerea membrilor de onoare.
(10) Alegerea este validată prin votul secret a cel puțin două treimi dintre membrii votanți prezenți.”, arată Hotnews.ro.
Ana Blandiana: „Primit sau nu în Academie Cărtărescu rămâne același scriitor, dar această pată de pe imaginea Academiei, încă una pe lângă atâtea de la 1948 încoace nu se va șterge”
Numeroși oameni de cultură, scriitori și promotori ai literaturii aromâne au reacționat prin postări la respingerea lui Mircea Cărtărescu de la ststutul de membru corespondent al Academiei Române. Scriitoarea Ana Blandiana a semnalat, într-o postare pe pagina ei de Facebook, faptul că Academia Română a făcut multe greșeli, de-a lungul timpului.
„Înainte de toate trebuie să vă mărturisesc că mă simt profund umilită de faptul că sunt obligată (obligată de mine însămi, de propria mea conștiință) să iau cuvântul în adunarea generală a Academiei Române împotriva unei asemenea revărsări de ură, de vulgaritate, de calomnie și obscurantism care m-a întors în timp pe vremea revistei „Săptămâna” și revistei „România Mare”.
— Ani de zile am fost atacată în același stil și cu aceeași violență și nu am răspuns niciodată pentru că mi se părea mai ușor să suport calomnia decât să mă cobor și să mă murdăresc combătând-o.
— Acum însă nu este vorba de mine și oricât ar părea de ciudat nu este vorba nici de Cărtărescu. Este vorba de Academia Română de faptul că propunerea de a fi primit în Academie unul dintre cei mai cunoscuți scriitori în viață, votat în unanimitate de secția de specialitate a putut declanșa sub această cupolă un val de însemnătăți de o asemenea violență. Primit sau nu în Academie Cărtărescu rămâne același scriitor, dar această pată de pe imaginea Academiei, încă una pe lângă atâtea de la 1948 încoace nu se va șterge.
— Am luat cuvântul ca să mă adresez oamenilor de știință care ocupă majoritatea locurilor de sub această cupolă, savanților care nu au timp să citească romane de 1000 de pagini chiar dacă sunt traduse în multe limbi și iau mari premii internaționale așa cum nici eu nu le citesc pentru că nu le-aș înțelege operele, dar asta nu m-a împiedicat să-i votez cu inima zvâcnind de mândrie pe când le numărau în cv-uri sutele de citări internaționale. Slujim fiecare în felul nostru valoarea din care ne construim nu numai propriul destin ci și destinul țării noastre.
— Am luat cuvântul ca să vă conjur să nu vă lăsați manipulați de ură, invidie, frustrări care sunt tot atâtea urme de luptă împotriva valorii, să vă împiedic să nu mai așezați încă o pată pe lângă atâtea altele de după 1948 pe obrazul Academiei Române.
Ana Blandiana”.
Radu Vancu: „Așa cum arată lucrurile acum, e limpede că o mare parte din Academia Română e locuită de spiritul naționalismului extremist de rit georgist”
Și Radu Vancu, poet, prozator și profesor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, a reacționat dur la respingerea lui Mircea Cărtărescu ca membru al Academiei Române. El susține că argumentele celor care s-au opus admiterii sunt că i-a denigrat pe Eminescu și Cioran.
Profesorul declară că dezbaterile Academiei Române privind admiterea noilor membri trebuie să fie publice. „Fiindcă altfel ajungem la situații precum cea privindu-l pe Mircea Cărtărescu: cel mai important scriitor român contemporan e respins din cea mai importantă instituție de consacrare culturală & academică a României”, a scris Radu Vancu, pe Facebook.
Acesta spune, că, pe lângă respingere – pe care o consideră scandaloasă – mai grave i se par argumentele aduse de cei care au votat împotrivă.
„Chiar mai oribil e că, din câte se spune, argumentele împotriva lui Cărtărescu au fost că i-ar denigra pe Eminescu și Cioran, întrucât ar fi afirmat că cel dintâi a fost antisemit – iar cel de-al doilea legionar. Chestiuni evident adevărate, probate și răsprobate istoric – dar, se pare, intolerabile într-o Academie în care adevărul nu mai contează”, spune profesorul.
„Așa cum arată lucrurile acum, e limpede că o mare parte din Academia Română e locuită de spiritul naționalismului extremist de rit georgist (...) Suntem, așadar, poporul care va trebui să fie mai înțelept decât propria Academie. (Glumind trist - nici n-ar trebui să fie prea greu.)”, concluzionează Radu Vancu.
Foto: Mircea Cartarescu/Facebook
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
