Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Sărbătoare cu cruce roşie și dezlegare la pește

intrarea maicii domnului in biserica
  • Sâmbătă, 21 noiembrie, este prăznuită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, sărbătoare cu cruce roşie în calendarul ortodox.
  • Care sunt cele mai cunoscute tradiții și superstiții de Ovidenie. 

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este cunsocută popular și sub denumirea de Ovidenie sau Sărbătoarea Luminii.

Ce semnificație are Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Potrivit tradiției creștine, Sfinții Ioachim și Ana, părinții Fecioarei Maria, nu au putut avea copii vreme îndelungată. Cei doi s-au rugat lui Dumnezeu să le dăruiască un copil și au promis că, dacă rugăciunea le va fi ascultată, îl vor închina Lui. După nașterea Mariei, părinții au așteptat până când aceasta a împlinit trei ani, apoi au dus-o la Templul din Ierusalim, pentru a-și îndeplini făgăduința. Copila a fost întâmpinată de preotul Zaharia, cel care avea să devină tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Fecioara Maria a rămas la templu timp de 12 ani, dedicându-și copilăria rugăciunii și pregătirii spirituale.

Evenimentul simbolizează consacrarea Maicii Domnului lui Dumnezeu și pregătirea sa pentru rolul pe care avea să îl îndeplinească în istoria creștinismului, acela de a-L naște pe Iisus Hristos.

Spre deosebire de alte evenimente din viața Fecioarei Maria, intrarea sa în templu nu este relatată în Evangheliile canonice. Povestea este cunoscută din tradiția creștină încă din secolul al VI-lea și din scrieri apocrife.

Dezlegare la pește de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Cu această ocazie, Biserica a rânduit dezlegare la pește, astfel că persoanele care țin post pot include acest aliment în meniul zilei.

Dezlegarea la pește reprezintă un prilej de bucurie pentru credincioși, însă postul nu se rezumă doar la restricțiile alimentare.

Liniștea sufletească, iertarea și faptele bune sunt considerate la fel de importante.

În prezent, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este un prilej de rugăciune și reflecție pentru credincioși, care cinstesc devotamentul, credința și smerenia Fecioarei Maria.

Ce înseamnă Ovidenia

Numele popular al sărbătorii, Ovidenia, provine din termenul slavon care desemnează intrarea sau aducerea în templu. În diferite regiuni ale țării, sărbătoarea mai este cunoscută sub denumirile de Vovidenia, Văvedenia sau Ovedenia.

În tradiția populară românească, numele a fost asociat și cu ideea de vedere, lumină și revelație. De aici provine legătura dintre Ovidenie și numeroasele obiceiuri care implică aprinderea lumânărilor și a candelelor.

Tradiții cunoscute

În trecut, oamenii obișnuiau să aprindă lumânări pentru sufletele celor trecuți în neființă, în special pentru cei despre care se credea că au murit fără lumină. În unele comunități, se împărțeau lumânări aprinse și se făceau pomeni pentru cei adormiți.

Ovidenia era considerată și o sărbătoare a luminii, iar în credințele populare exista convingerea că rugăciunile și lumânările aprinse în această zi aduc protecție și binecuvântare.

În satul tradițional, ziua de 21 noiembrie marca simbolic apropierea iernii. Oamenii urmăreau vremea pentru a încerca să afle cum vor fi lunile următoare. Se credea că vremea din ziua Ovideniei poate prevesti caracteristicile întregului anotimp rece. Dacă în seara acestei zile cerul este senin și cu stele, anul nu va fi chiar așa de bun în recolte. În schimb, dacă plouă sau ninge, recoltele vor fi bogate.

În anumite regiuni, sărbătoarea era respectată prin evitarea muncilor gospodărești, mai ales a celor despre care se credea că ar putea afecta vederea.

Superstiții de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

În noaptea disnpre 20 spre 21 noiembrie, calendarele populare marcau intrarea în iarnă prin sărbători tributare luminii, focului, vederii și viziunii: Ovidenia și Filipul cel Șchiop.

Oamenii petreceau noaptea cu lumini aprinse, făceau focuri în curți, încearcau să deslușească semnele cerului, recurgeau la numeroase practici potrofice – pentru sănătatea ochilor și „sporirea vederii”, de propițiere sau ispășire, încercând să Îl împace pe Dumnezeu cu omul și să îndepărteze mânia divină față de păcat prin jertfe. De aceea, aprindeau lumânări pentru cei morți fără lumină, singurele despre care se spune că ard și pe lumea cealaltă.

Tot în această noapte, sporirea vederii influențează și puterea de viziune a vrăjitoarelor,  care acum „văd cel mai bine”. De Ovidenie, se făceau farmece, se descânta, se ghicea viitorul, adâncind misterul unui timp magic.

Tot în această noapte, fetele caută să afle chipul ursitului în oglinda fântânii ori la lumina albă a unei lumânări. Este una dintre sărbătorile ce dezleagă iertarea celor morți fără lumânare. În unele regiuni, femeile se trezesc înainte de răsăritul soarelui și aruncă un vreasc în foc, pentru lumină.

În zonele rurale, încă se mai crede că este o noapte magică, în care cerurile se deschid, animalele grăiesc cu glas de om și comorile ascunse ard cu focuri albastre. (Marcel Lapteș).

În trecut, se credea că în această zi, Dumnezeu a văzut pentru prima dată lumea în ansamblul ei și a binecuvântat-o.

CITEȘTE ȘI: SICAR Museum aduce la Boldești-Scăeni exponate de legendă