• Românii au ajuns în fruntea Europei la apetitul pentru criptoactive, deși un sfert din populație nu are un cont bancar, a declarat Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din Banca Națională a României, la o conferință de specialitate.
• Educația financiară este la jumătate.
„După estimările noastre, și ne-am uitat la 21 de țări din Uniunea Europeană, am fi pe primul loc în ceea ce privește preferința populației către asemenea tipuri de active”, a spus Florian Neagu, luni, la o conferință de specialitate.
Cifrele arată că nu este vorba despre un fenomen marginal. Potrivit unei alte estimări citate de oficialul BNR, românii ar fi acumulat deja criptoactive de până la 12 miliarde de euro.
Cam 15% din populația activă „cochetează într-un fel sau altul” cu acest tip de plasament. În România funcționează deja în jur de 170 de ATM-uri cripto, adică aproximativ tot atâtea, raportat la populația adultă, cât în Polonia și Cehia, mai spune Florian Neagu, citat de Hotnews.
Același apetit pentru criptoactive ca Polonia, dar mai puțină educație financiară
Problema, spune șeful Stabilității din BNR, este pe ce bază se sprijină acest entuziasm. „România are un scor de educație financiară de 54-55 din 100. Polonia are o pondere a deținerilor de cripto asemănătoare, dar un scor de 64-65. Atunci când nivelul de educație financiară nu este printre cele mai bune din Europa, trebuie să ne asigurăm că cei care investesc în această direcție conștientizează cât mai bine și riscurile la care se expun”, a avertizat directorul BNR.
Un alt contrast ține de incluziunea financiară. România este pe ultimul loc în Europa la ponderea adulților care au cont bancar: sub 70%, față de o medie europeană de 94%.
„Uneori e normal să arzi etape. Sunt unele momente însă în care parcă e mai bine să vezi dacă nu mai mult strici decât ajuți”, a spus Neagu. În opinia lui, drumul firesc trece întâi printr-un cont bancar, apoi printr-o experiență de investiții la bursă. „A trece peste aceste etape și a sări direct în criptoactive s-ar putea să fie riscant.”
Banii care pleacă din țară
Mai există și un argument macroeconomic, mai puțin discutat. Economia românească are nevoie ca economiile populației să rămână în țară, fie în bănci, fie în sectorul financiar nebancar, fie pe piața de capital. Plasamentele în cripto, spune Neagu, „se duc în afară și ajută finanțele altor țări. De regulă, Statele Unite.”
CITEȘTE ȘI: Pentru posesorii de carduri Mastercard: Plățile offline vor fi introduse și în România
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
