• Motorina s-ar putea scumpi cu circa 0,85 lei pe litru de la 1 noiembrie dacă Guvernul nu prelungește perioada de reducere cu 25% a accizei și într-un moment în care euro se află aproape de maximul istoric față de leu, în timp ce multe fabrici oferă prețuri valabile doar 30 de zile, afectând sectorul construcțiilor, relevă o analiză dată miercuri publicității.
• Potrivit analizei, construcțiile din România intră în ultimele luni ale anului 2026 într-un paradox: volumul lucrărilor continuă să crească, însă capacitatea companiilor de a anticipa costurile pentru anul următor este tot mai limitată.
Prețul motorinei ar putea crește cu aproximativ 0,85 lei/litru de la 1 noiembrie, dacă Guvernul nu prelungește reducerea cu 25% a accizei. În același timp, deprecierea leului, costurile cu energia și transportul, precum și ofertele tot mai scurte ale producătorilor de materiale de construcții pun presiune asupra sectorului, arată o analiză publicată de Depozit Virtual.
Deși volumul lucrărilor de construcții este în creștere, companiile întâmpină dificultăți în estimarea costurilor pentru 2027. Aproximativ șapte din zece fabrici nu au, în prezent, o politică fermă de preț pentru anul viitor, iar în numeroase categorii ofertele comerciale sunt valabile doar 30 de zile.
Datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate pe 20 octombrie, arată că volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 15,4% (serie brută) în primele opt luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Construcțiile rezidențiale au înregistrat un avans de 22,9%, iar lucrările de construcții noi au crescut cu 18,7%. Accelerarea vine din luna august, când lucrările au fost cu 40,5% peste nivelul din august 2025, cu un avans de 54,9% la clădirile rezidențiale.
Analiștii de la Depozit Virtual atrag însă atenția că rezultatul din august trebuie interpretat cu prudență, deoarece reflectă evoluția unei singure luni și nu garantează menținerea aceluiași ritm în perioada următoare. În paralel, incertitudinile cu privire la costurile de producție îi determină pe furnizori să limiteze perioada pentru care garantează prețurile.
„Toată lumea vorbeşte despre posibilitatea unui euro la 6 lei. Eu cred că euro este doar vârful aisbergului. Problema reală este suprapunerea a cinci presiuni: curs valutar, energie, combustibil şi transport, materiale şi finanţare. Dacă acestea se mişcă simultan, fabrica nu mai poate garanta preţul, distribuitorul nu mai poate garanta preţul, iar constructorul nu mai poate calcula cu suficientă siguranţă cât îl va costa peste şase luni un proiect contractat astăzi. Pentru mine, acesta este cel mai important semnal din piaţă înainte de 2027: nu scumpirea este cel mai mare risc, ci impredictibilitatea”, spune Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual.
Euro se apropie de pragul de 6 lei. Cum ar putea fi afectate construcțiile
Potrivit analizei, pragul de 6 lei pentru un euro reprezintă un scenariu posibil, nu o evoluție certă a cursului valutar. Totuși, deprecierea monedei naționale poate influența costurile din construcții chiar și atunci când materialele sunt produse în România, deoarece numeroase materii prime, echipamente și componente sunt cumpărate în euro.
Cursul BNR a atins un maxim istoric de 5,3527 lei pentru un euro pe 6 octombrie 2026. La 21 octombrie, moneda europeană era cotată la 5,3297 lei, față de 5,0905 lei la începutul anului. Diferența reprezintă o depreciere a leului de aproximativ 4,7%. Pentru a ajunge la nivelul de 6 lei, euro ar mai trebui să crească cu aproximativ 12-13% față de cotația din 21 octombrie.
Efectele unei eventuale deprecieri s-ar putea resimți pe întregul lanț de aprovizionare. Un constructor care semnează un contract în lei, dar cumpără ulterior materiale influențate de cursul euro, riscă să constate că bugetul inițial nu mai acoperă aceleași cantități.
Costurile cu energia și transportul pot alimenta noi scumpiri
Energia reprezintă o componentă importantă a costurilor de producție pentru materiale precum cimentul, cărămida, sticla, oțelul sau produsele termoizolante. O creștere a prețurilor la gaze sau electricitate poate determina fabricile să își recalculeze costurile și, în anumite condiții, prețurile de vânzare. Analiza arată că Europa intră în sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporție de puțin peste 70%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă de la începutul monitorizării, în 2011. În același timp, prețul gazelor pe bursă se apropie de maximul ultimilor patru ani.
Impactul diferă însă de la o fabrică la alta, în funcție de consumul energetic, de contractele de furnizare și de posibilitatea de a absorbi temporar cheltuielile suplimentare. Prin urmare, faptul că un furnizor menține un preț timp de câteva săptămâni nu înseamnă că acesta va rămâne neschimbat pe tot parcursul anului 2027. O altă sursă de presiune este transportul. Între 4 septembrie și 10 octombrie 2026, prețul mediu al motorinei în România a crescut cu 7,3%, de la 10,16 la 10,90 lei/litru. Maximul perioadei, de 10,95 lei/litru, a fost înregistrat pe 22 septembrie.
În același interval, benzina s-a scumpit cu 5%, de la 9,66 la 10,14 lei/litru, pe fondul perturbărilor de aprovizionare de pe piețele internaționale. Prețurile menționate includ reducerea temporară cu 25% a accizei la motorină, măsură valabilă până la 31 octombrie 2026. În lipsa unei prelungiri, motorina s-ar putea scumpi cu aproximativ 0,85 lei/litru de la 1 noiembrie.
Blocajele de finanțare pot pune presiune pe lichiditatea constructorilor
Pe lângă costurile materialelor și ale transportului, companiile din domeniu se confruntă și cu incertitudini privind finanțarea lucrărilor publice. Pe 10 septembrie 2026, Ministerul Dezvoltării a anunțat epuizarea creditelor bugetare alocate pentru anul în curs Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Începând cu 11 septembrie, depunerea solicitărilor de transfer a fost suspendată pentru beneficiarii vizați, cu anumite excepții. Mecanismul poate fi reluat în cazul suplimentării fondurilor, fie printr-o rectificare bugetară, fie prin alocări din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului.
Guvernul Niculescu pregătește prima rectificare bugetară a anului, așteptată până la sfârșitul lunii octombrie, urmată de o a doua, programată pentru finalul lui noiembrie. Printre prioritățile făcute publice până în prezent se numără sănătatea, afacerile interne, serviciile de ambulanță și plata compensărilor la energie. Programul „Anghel Saligny” nu figurează printre acestea, iar o suplimentare a fondurilor nu fusese anunțată până la data actualizării analizei Depozit Virtual.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Atualitatea Prahoveană
