Comisia Europeană înrăutățește prognoza economică pentru România

economia României prognoza Comisia Europeana
  • PIB-ul real al României se va contracta în acest an cu aproximativ 0,3%, arată prognoza de toamnă a Comisiei Europene.
  • Noua prognoză indică o deteriorare a perspectivelor economice față de precedentele estimări.

Comisia Europeană a publicat marți prognoza macroeconomică, care include și estimările pentru România.

După o creștere modestă în 2025, se preconizează că economia românească se va contracta ușor în 2026. Una dintre cauze este impactul negativ al consolidării fiscale asupra consumului privat. Investițiile publice susținute de PNRR s-au accelerat, compensând parțial cererea slabă a consumatorilor, arată datele analizate de Economedia.

Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, împreună cu o revigorare treptată a investițiilor private, va determina creșterea PIB-ului real la aproximativ 2% în 2027 și 2028.

Proiectul offshore de gaze „Neptun Deep” și creșterea competitivității costurilor vor susține exporturile, reducând și mai mult deficitul extern. Se prevede că rata șomajului va scădea din nou pe măsură ce redresarea economică se va accelera în 2027, în timp ce inflația se va modera după nivelurile ridicate înregistrate în 2026.

Prognoza arată că deficitul public general se va reduce de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% din PIB în 2028. Ponderea datoriei în PIB va crește la 64% până în 2028, deoarece deficitele publice depășesc în continuare creșterea PIB-ului nominal.

Se preconizează că inflația medie măsurată prin IAPC va crește la 7,9% în 2026.

Datele pentru România din prognoza economică a CE

Prognoza arată că, în urma măsurilor necesare de consolidare fiscală, activitatea economică a României a înregistrat o scădere în ultimul trimestru al anului 2025. La fel în prima jumătate a anului 2026. Consumul privat a scăzut cu peste 2% pe fondul înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor, în timp ce inflația de aproape 10% a redus venitul disponibil.

Investițiile private au fost afectate de o perioadă prelungită de instabilitate politică, incertitudine economică și creșterea costurilor energiei.

În a doua jumătate a anului 2026, prognoza arată că activitatea economică se va stabiliza datorită unei redresări treptate a cererii gospodăriilor. Vor mai contribui exporturile rezistente și formarea brută de capital fix, care rămâne puternică datorită finalizării proiectelor PNRR. Pentru întregul an 2026, se estimează că PIB-ul real se va contracta cu aproximativ 0,3%.

Prognoza economică: Ieșim dintr-o recesiune ușoară în 2027

În 2027, se preconizează că scăderea inflației și unele majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public vor susține venitul real disponibil, încrederea economică și consumul privat. Cu toate acestea, se preconizează că creșterea formării brute de capital fix va înregistra o încetinire, pe măsură ce efectul investițiilor din cadrul RRP se va estompa.

O absorbție mai mare a fondurilor de coeziune ale UE, redresarea investițiilor private și scăderea incertitudinii politice vor susține investițiile.

În ansamblu, PIB-ul real urmează să crească cu 1,8 % în 2027 și să accelereze în continuare până la 2,2 % în 2028.

„O reapariție a instabilității politice ar putea împiedica consolidarea fiscală pe termen mediu, erodând încrederea și investițiile private. În plus, incertitudinea privind cererea externă, în special pentru sectorul auto, precum și îngrijorările legate de prețurile ridicate la energie rămân o provocare pentru sectorul manufacturier”, se arată în raport.

Creșterea șomajului și moderarea creșterii salariilor

Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025, pe fondul unei activități economice modeste, notează raportul.

Se estimează că scăderea ocupării forței de muncă va continua și în 2026. Se preconizează că rata șomajului va atinge un nivel maxim de aproximativ 6,7 % în 2026 și va scădea treptat pe parcursul orizontului de prognoză, în concordanță cu redresarea activității economice.

Datorită înghețării salariilor din sectorul public pe o perioadă de doi ani, în 2025 și 2026, creșterea salariilor nominale a încetinit, iar salariile reale au scăzut în acești ani. Moderarea creșterii salariilor va continua, menținând la un nivel scăzut creșterea costurilor unitare reale ale forței de muncă și susținând competitivitatea externă.

Scăderea prelungită a inflației

Inflația a accelerat în a doua jumătate a anului 2025, determinată de creșterea TVA-ului și a accizelor, împreună cu eliminarea plafonului prețurilor la energia electrică pentru gospodării.

Creșterile de prețuri au fost și mai accentuate în 2026 de creșterea bruscă a prețurilor mondiale la petrol și de seceta severă care a afectat piața energiei electrice.

În ciuda unei scăderi treptate a prețurilor mondiale la petrol, se așteaptă ca presiunile inflaționiste să se disipeze lent în 2027.

Prognoza CE: Deficitul public va rămâne ridicat

Deficitul public al României va scădea la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Acest lucru reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală întreprinse în a doua jumătate a anului 2025 și controlul strict al execuției bugetare de până acum în acest an.

Cheltuielile curente ca pondere din PIB urmează să scadă cu aproximativ 1 pp. din PIB în acest an, ca urmare a înghețării nominale a pensiilor și a salariilor din sectorul public. Pe partea veniturilor, punerea în aplicare a majorărilor de impozite adoptate în 2024 și 2025 (TVA, impozitul pe proprietate, contribuția la asigurările de sănătate) urmează să crească veniturile cu 1,2 pps. din PIB.

Datoria publică va crește

În 2027, se preconizează că deficitul va scădea la 5,8 % din PIB, ca urmare a controlului continuu asupra cheltuielilor curente și a reducerii cheltuielilor publice de capital după încheierea programului RRF, în special a sprijinului sub formă de subvenții.

Cheltuielile pentru apărare vor crește pe parcursul orizontului de prognoză, de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2 % din PIB în 2028. Asta din cazua împrumuturilor acordate în cadrul programului „Security Action for Europe” (SAFE).

Datoria publică va crește de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la aproximativ 64% din PIB în 2028, ca urmare a deficitului primar ridicat al bugetului de stat și a plăților de dobânzi, mai relatează sursa citată.

CITEȘTE ȘI: Inflația a ajuns la 6,9% în octombrie. Ce s-a scumpit cel mai mult