- În perioada 2010-2025, 2,9 milioane de lucrători europeni cu normă întreagă au renunțat să mai lucreze în agricultură
- Anul trecut, față de 2024, agricultura României a pierdut 11,7% dintre muncitori, cea mai abruptă scădere din UE.
UE face agricultură cu tot mai puțini oameni. Pe de o parte, s-au făcut progrese majore în ceea ce privește mecanizarea și eficiența sectorului. Pe de altă parte, există o gamă mai largă de oportunități de angajare atractive în alte sectoare ale economiei. Acestea sunt datele unei analize a Comisiei Europene pe baza datelor Eurostat.
Câți lucrători au plecat din agricultură, în UE
În perioada cuprinsă între 2010 și 2025, s-a înregistrat o pierdere echivalentă cu 2,9 milioane de lucrători cu normă întreagă la nivelul UE. Cifrele arată o rată medie de scădere de 2,2% pe an, potrivit Economedia. Practic, volumul total al forței de muncă din agricultură a scăzut brusc în aproape toate țările UE între 2010 și 2025. Cele mai accentuate rate de scădere au fost înregistrate în în Bulgaria (în medie -6,3% pe an), Ungaria (-4,2% pe an), România (-3,5% pe an) și Polonia (-3,4% pe an).
Principalele excepții de la această tendință generală au fost Malta (+2,3% pe an în medie), Irlanda (+0,1% pe an în medie) și Țările de Jos (+0,1% pe an în medie).
România, lider în fenomenul de renunțare la munca din agricultură
Tendința descendentă s-a accelerat în 2025, când scăderea a fost de 2,8%, până la 7,5 milioane de lucrători cu normă întreagă. În această perioadă mai scurtă de timp, cele mai importante contracții au fost raportate în România (-11,7%), Lituania (-11,7%) și Ungaria (-6,2%).
În schimb, au existat câteva țări în care volumul forței de muncă utilizate în 2025 a fost estimat ca fiind mai mare. Cea mai puternică creștere s-a înregistrat în Cehia (+6,3%). Rate de creștere mai mici, cuprinse între 0,1% și 2%, au fost în Spania, Estonia, Cipru, Irlanda, Malta, Austria, Luxemburg și Croația.
De la munca nesalariată, la angajați
Cea mai mare parte a volumului total de muncă din agricultură este reprezentată de munca nesalariată. Practic, la nivelul lui 2025, 5,1 milioane de lucrători cu normă întreagă care lucrau în agricultură, în una dintre statele membre, nu primeau salariu, în timp ce alți 2,5 milioane depuneau o muncă salariată.
În majoritatea țărilor UE, dar în special în România, Cehia, Spania, Luxemburg, Irlanda și Belgia, s-a utilizat mai multă forță de muncă salariată în agricultură în 2025 decât în 2024, „reflectând parțial o creștere a nevoilor de angajare în perioadele de vârf sezonier”, arată analiza.
În România, volumul mai mare de muncă salariată a contrastat puternic cu scăderea generală a volumului total de forță de muncă utilizată în agricultură.
Contracția volumului total de muncă al UE provenit din munca nesalariată între 2010 și 2025 (în medie -3,1% pe an) a contrastat cu ușoara creștere a volumului de muncă al UE provenit din munca salariată (în medie +0,4% pe an).
În această perioadă, s-a înregistrat o creștere a utilizării forței de muncă salariate în Irlanda (+4,1% pe an), Luxemburg (în medie +2,5% pe an), Cipru (în medie +2,2%), Austria (în medie +2,1% pe an), Belgia (în medie +1,9% pe an) și Portugalia (în medie +1,7% pe an), printre alte țări ale UE.
În schimb, au existat contracții relativ accentuate ale utilizării forței de muncă salariate în Slovenia (în medie -4,4% pe an), Slovacia (în medie -2,6% pe an) și Lituania (în medie -2,2% pe an).
România, cea mai mare creștere a valorii producției agricole
În 2025, valoarea întregii producții a sectorului agricol din UE, adică valoarea culturilor agricole, a animalelor, a serviciilor agricole, precum și a unor bunuri și servicii care nu au fost strict agricole, dar care nu au putut fi măsurate separat, a fost estimată la 558,7 miliarde de euro.
România a contribuit la această sumă cu 23 de miliarde de euro, raportând cea mai accentuată rată de creștere a valorii față de 2024 (+13,6%). Urmează Cehia, Irlanda, Estonia, Slovacia și Austria, cu rate de peste 10%. S-au înregistrat scăderi ale valorii în Grecia (-2,9%) și Cipru (-1,8%), Portugalia, Finlanda și Malta (toate sub -1,0%).
Diferența uriașe între țările europene
Contribuțiile țărilor UE au variat semnificativ, reflectând diferențele în ceea ce privește domeniul agriculturii.
56,8% din valoarea totală estimată a producției sectorului agricol al UE a provenit de la „cei patru mari”: Franța (93,0 miliarde de euro), Germania (78,5 miliarde de euro), Italia (74,3 miliarde de euro) și Spania (71,8 miliarde de euro).
Următorul grup de țări UE a fost format din Polonia (41,6 miliarde de euro), Țările de Jos (41,6 miliarde de euro) și România (23,0 miliarde de euro).
Trei sferturi (75,8%) din valoarea totală estimată a producției agricole a UE în 2025 au provenit din aceste șapte țări ale UE.
CITEȘTE ȘI: APIA a început plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură în trimestrul II al acestui an




