„Dacă îl susţii, de ce îl critici?”, „Şi Cosma procedează la fel, deci de ce e Volosevici mai rău?”, „Volosevici se laudă, dar şi face, nu merită o astfel de critică” – astea sunt ideile principale după care s-au ghidat ultimele discuţii cu amicii, mesaje ale cititorilor, ori reproşuri ambalate de înjurături pe adresa de mail, din partea binevoitorilor care îşi umflă muşchii sub protecţia anonimatului.
Aşa cum am precizat şi în ultimul editorial, pentru cine are bunăvoinţă să-şi amintească, dar şi într-un comentariu mai vechi, sub titlul „Sictir politicienilor – proiect IGNAT”, la fel de condamnabilă mi se pare atârnarea de către Mircea Cosma a bannerului „Am promis, am făcut” – sau ceva de acest gen, la intrarea în Ploieşti, după ce Consiliul Judeţean Prahova a lărgit la patru benzi artera de intrare în municipiu din zona podului de la Tătărani.
Atunci, a existat o concurenţă stupidă între troleibuzele din Ploieşti, pe care s-a lipit autocolantul Proiect Volosevici şi uliţa DN1 lărgită de CJ, în care Cosma a găsit de cuviinţă să-şi atârne numele pe bannere, repet, ca pe vremea ministrului naţional-socialist al propagandei lui Hitler, Dr. Joseph Goebbels (când lucrătorii terminau o autostradă, era obligatoriu ca mutra fuhrerului, ori măcar numele acestuia, să apară pe afişaje, amintind de locurile de muncă creeate şi, în general, de beneficiile regimului).
Comparaţia nu este deloc exagerată, demersul de lăudare a liderului, mai mult sau mai puţin coafat, fiind identic, în ciuda diferenţei de epocă.
Cât despre susţinut, subliniez un singur aspect: nu îl susţin pe A. Volosevici, în schimb îi pot aprecia deschis acţiunile corecte, la fel de bine cum pot şi sancţiona ceea ce consider că reprezintă un derapaj de la conduita unui ales al neamului.
Să lăsăm deoparte ideea că dacă ăla face mizerii, şi celălalt trebuie să contracareze cu o măsură identică, pentru că, adoptând o altă tactică, pierde capital electoral. Fals!
Un tânăr din generaţia celor care trebuie să ne facă să uităm de bătrânii activişti şi de sistemul care a nenorocit spiritul unei naţiuni trebuie să ştie că este suficient ca administraţia locală pe care o conduce să finalizeze construcţia unui stadion, pentru a atrage capital electoral.
Montarea suplimentară pe stadion a mutrei primarului, ori amintirea pe bannere a numelui acestuia, pe lângă penibil, îi poate dăuna acestuia, existând un revers nedorit, din punct de vedere politic, chiar pentru cel care a dorit să câştige puncte la capitolul imagine.
Dacă, de exemplu, acceptăm ideea unei manipulări albe, mai apropiate de decenţă, dar la fel de imorală, un mesaj putea suna aşa: În loc de Proiect Volosevici – Volosevici schimbă Ploieştiul, pe panoul din dreptul gangului din dreptul pieţei Nord ar fi putut să scrie, cu litere la fel de mari, ceva de genul „Schimbăm Ploieştiul! – Municipalitatea modernizează gangul de acces spre piaţă, aici urmând să se realizeze un proiect arhitectonic modern, în beneficiul cetăţenilor care îşi fac cumpărăturile din Piaţa Nord. Primăria Ploieşti îşi cere scuze cetăţenilor pentru disconfortul creeat de lucrările de reparaţii. Vă mulţumim!”.
Nu ar fi fost un mesaj mai apropiat de limita acceptată a decenţei, cu o „bătaie” la fel de lungă?
Avem exemplul asfaltărilor de anul trecut. În afara jurnaliştilor care au găsit nod în papură lucrărilor (în unele situaţii fiind vorba, într-adevăr, de greşeli constructive, cele mai multe fiind din vina executantului, şi oricum nu din vina lui A. Volosevici), dacă faci un sondaj pe stradă, majoritatea ploieştenilor recunosc că în Ploieşti s-a investit foarte mult în infrastructură.
Vox populi: „Volosevici a asfaltat într-un an cât Calotă în opt” – această impresie generală nu a rămas pentru că primăria a plantat panouri prin care Volosevici se lăuda că asfaltează, ci pentru că, efectiv, s-a asfaltat masiv, s-au refăcut parcuri, s-a înfrumuseţat oraşul.
Bineînţeles că subconştientul fiecărui cetăţean înclină balanţa în favoarea primarului ales, deci A. Volosevici e pe plus. Şi într-un mod decent, câştigând nu numai simpatia pulimii needucate, ci şi a a oamenilor de calitate, spre care ar trebui să se îndrepte atenţia unui ales cu pretenţii de politician luminat.
Repet, primarul este favorit pentru încă un mandat, iar opinia mea este că va fi beneficiarul acestuia. Nu ar trebui să existe, în acest moment, o disperare după voturi, chiar dacă partidul din care face parte a atins minimul istoric, stagnând, de câteva luni, acolo. Sunt sigur că ploieştenii îi vor acorda încă odată votul. Tocmai din acest motiv întăresc ceea ce am spus: A. Volosevici îşi permite, acum, să demonstreze că prin decenţă se pot realiza lucruri importante.
Chiar dacă adversarii vor apela, aşa cum au început deja, la mijloace departe de ceea ce înseamnă corectitudinea politică. În acest caz, printr-o conduită axată peste nivelul perversei de la Târgu’ Ocna, se pot învinge tentativele de lovitură sub centură. Nu abordând şi tu perversa.
Să te cobori la nivelul adversarului, doar pentru că acesta lucrează într-un anumit mod mi se pare o greşeală de neiertat pentru un politician tânăr.
Munca şi decenţa reprezintă ingredientele necesare pentru normalitate. Cât despre golăneală – tactica nu reuşeşte întotdeauna, iar A. Volosevici are cel mai bun reper în ultimele alegeri prezidenţiale, când toţi băieţii deştepţi din mogulime şi-au umflat muşchii degeaba, pentru a se fâsâi, alături de Mircea, dragostea lor.
Şi atunci de ce să mi se bage pe gât, prin panotaje stradale, renovarea unei pieţe sau a Sălii Sporturilor, când eu, cetăţeanul Ignat, oricum voi înţelege, fără dubiu, că beneficiarul lucrării, respectiv primăria municipiului Ploieşti, este condusă de dl. primar Andrei Volosevici?