- O eventuală alianță electorală între PNL și USR ar obține 32% din intențiile de vot ale electoratului mobilizat, potrivit unei măsurători prezentate de Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
- Scorul este cu trei puncte procentuale sub cel înregistrat de AUR, iar analiza indică schimbări importante în susținerea principalelor partide după criza politică din ultimele luni.
O eventuală alianță electorală între PNL și USR ar obține 32% din intențiile de vot ale alegătorilor mobilizați, cu numai trei puncte procentuale sub AUR. Scenariul a fost testat în premieră în noiembrie 2026 și prezentat de Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, într-o analiză privind evoluțiile electorale și posibilele configurații politice pentru alegerile din 2028.
Alianța PNL-USR, la 32% în intențiile de vot
În opinia lui Remus Ștefureac, o asemenea construcție politică ar putea deveni un reper al competiției electorale din 2028, dacă va reuși să depășească dificultățile formării alianței și eventualele tensiuni dintre cele două partide.
Directorul INSCOP identifică și câteva condiții pentru consolidarea proiectului: PNL și USR ar trebui să câștige credibilitate în opoziție, să atragă inclusiv o parte dintre alegătorii moderați ai AUR și să depășească divergențele dintre propriile grupuri de susținători. Scorul de 32% este raportat la electoratul mobilizat, iar Ștefureac îl compară cu rezultatul AUR, aflat la aproximativ 35%.
PNL a pierdut câștigul electoral obținut după moțiunea de cenzură
Analiza directorului INSCOP evidențiază schimbări importante în susținerea principalelor partide în ultimele șase luni. PNL a înregistrat o creștere de aproximativ șase puncte procentuale după moțiunea de cenzură PSD-AUR care a dus la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. În mai 2026, liberalii ajunseseră la 20-22%, însă cele cinci luni de guvernare interimară au erodat acest câștig, partidul revenind în noiembrie la nivelul din aprilie.
În cazul PSD, evoluția a fost inversă. Social-democrații au pierdut trei-patru puncte procentuale după moțiunea de cenzură, ajungând în mai la un minim istoric în măsurătorile INSCOP. Ulterior, au recuperat aproape integral pierderile, iar revenirea la guvernare a fost urmată de o creștere suplimentară, până la 22-24% în noiembrie.
AUR pierde din susținere, USR recuperează teren
O altă schimbare semnalată de directorul INSCOP este scăderea AUR la 34-35%, după o perioadă de aproximativ 18 luni în care partidul s-a menținut la 38-40%.
Potrivit interpretării lui Ștefureac, o parte dintre alegătorii care au părăsit AUR ar putea fi foști votanți PSD, reveniți la social-democrați după intrarea acestora la guvernare. El precizează însă că rămâne de văzut dacă este vorba despre o tendință de durată sau doar despre o fluctuație temporară.
USR a înregistrat, la rândul său, o revenire în intențiile de vot. După ce coborâse la 9% în mai 2026 și se menținuse la acest nivel în perioada guvernării interimare, partidul a ajuns în noiembrie la 12-13%, după formarea noului guvern și decizia de a nu-l susține prin vot.
Jumătate dintre români ar vota un partid nou
Analiza lui Remus Ștefureac mai indică o disponibilitate importantă a electoratului pentru apariția unei noi formațiuni politice. Potrivit acestuia, aproximativ jumătate dintre români declară că ar vota un partid nou înființat.
Printre posibilii lideri ai unei asemenea construcții, directorul INSCOP îl menționează pe Victor Ponta, despre care afirmă că și-a păstrat un nivel de încredere de peste 20%. De asemenea, indică formațiunea SENS printre partidele care se apropie de pragul electoral.
