- Comisia Europeană a aprobat preliminar, luni, o parte dintre obiectivele aferente celei de-a cincea cereri de plată depuse de România prin PNRR, în valoare de 2,67 miliarde de euro.
- România nu a îndeplinit șase jaloane și ținte, inclusiv accesul IMM-urilor la finanțare și evaluarea impactului legislației asupra acestora.
Potrivit comunicatului Comisiei Europene, instituția a constatat că România a îndeplinit satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte prevăzute în cererea de plată.
În schimb, pentru trei jaloane și trei ținte, Comisia nu a putut confirma îndeplinirea condițiilor asumate de autoritățile române.
În consecință, Executivul european a decis suspendarea evaluării acestora, în conformitate cu articolul 24 alineatul (8) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Procedura permite României să primească o plată parțială pentru obiectivele îndeplinite și să prezinte observații privind cele șase jaloane și ținte restante.
Șase probleme identificate de Comisia Europeană
Potrivit comunicatului, obiectivele pentru care Comisia Europeană nu a constatat îndeplinirea satisfăcătoare vizează mai multe domenii economice, de la energie și administrarea terenurilor statului până la sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.
În domeniul energiei, România nu a îndeplinit satisfăcător condițiile privind intrarea în vigoare a unor acte normative care să permită utilizarea terenurilor statului pentru investiții în energie regenerabilă și să sprijine dezvoltarea pieței hidrogenului regenerabil.
Un alt obiectiv restant privește înființarea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului.
Comisia a identificat, de asemenea, probleme privind reducerea duratei medii necesare intervențiilor asupra rețelei de transport al energiei electrice.
Obiective PNRR neîndeplinite: IMM-urile și mediul de afaceri
Primul se referă la aplicarea testului IMM, instrument destinat evaluării impactului reglementărilor asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
Al doilea privește îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin garanții de portofoliu, mecanisme care pot facilita obținerea creditelor de către firme.
Comisia Europeană nu precizează în comunicat valoarea fondurilor corespunzătoare fiecăruia dintre cele șase obiective restante.
Ce investiții și reforme a acceptat Comisia Europeană
Printre măsurile pentru care România a obținut o evaluare favorabilă se numără extinderea accesului la internet de mare viteză în sute de sate din mediul rural. În aceste zone, operatorii de telecomunicații nu aveau suficiente stimulente comerciale pentru dezvoltarea infrastructurii.
Comisia menționează și progresele în decarbonizarea transporturilor și a sectorului energetic. Au fost achiziționate vehicule nepoluante pentru administrațiile publice și casate cele vechi. De asemenea, a crescut producția internă de electricitate din surse regenerabile.
În domeniul digitalizării, România a îmbunătățit infrastructura digitală a universităților și a extins disponibilitatea și utilizarea serviciilor fiscale electronice.
Cererea de plată include reforme și investiții pentru gestionarea apei, deșeurilor și pădurilor. De asemenea, dezvoltarea competențelor în sănătate, sectorul social, cercetare și educație.
Când ar putea primi România banii din PNRR
Evaluarea Comisiei Europene este preliminară, astfel că plata nu a fost încă autorizată.
Executivul european a transmis evaluarea către Comitetul Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.
După primirea acestuia și adoptarea unei decizii de plată de către Comisia Europeană, România va putea încasa suma aferentă obiectivelor considerate îndeplinite.




