Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Categorie: Actual

masuri cutremurUn seism de medie sau mare intensitate s-ar putea produce oricând. În timp ce, în alte ţări, populaţia şi mai ales copiii sunt învăţaţi încă de la cele mai fragede vârste să se comporte corect în cazul unui astfel de eveniment, în România, prea puţine persoane cunosc paşii care le-ar salva viaţa. Iată ce trebuie să ştim, în cazul unui seism.

Primul reflex, atunci când se produce un cutremur, este să ne ridicăm în picioare, surprinşi şi înspăimântaţi, după care să fugim către prima uşă pe care o vedem în faţa ochilor. Specialiştii ne recomandă, mai ales în cazul în care stăm la bloc, să nu ieşim afară pe scări şi în niciun caz să nu folosim liftul ori să sărim pe fereastră. Scările şi ascensorul sunt cele mai nesigure. De asemenea, ar trebui să ne îndepărtăm cât de mult de pereţii pe care se află tablouri sau obiecte grele neasigurate din casă: lămpi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale.

În cazul în care seismul ne surprinde afară, este recomandat să ne îndepărtăm de clădiri, pentru că de pe ele se pot desprinde ţigle sau bucăţi de tencuială care ne pot răni. Nu alergaţi spre sau în carosabil, ci deplasaţi-vă calm şi rapid spre un loc cât mai deschis şi sigur. Dacă sunteţi pe munte, feriţi-vă de versanţii de pe care pot cădea roci sau unde pot avea loc alunecări de teren.

Fiecare persoană îşi cunoaşte bine propria casă: cât de rezistent este blocul, care sunt pereţii de rezistenţă, unde se află grinzile de rezistenţă. Aşa că trebuie să ne intre în reflex ca, în cazul unui seism, să ne aşezăm sub pereţii sau grindele de rezistenţă din locuinţă, sub tocurile de uşă solide sau mesele cele mai rezistente unde vom aştepta trecerea seismului. Aceste lucruri trebuie să îi învăţăm şi pe copii, încă de la cele mai mici vârste.
Dacă intensitatea seismului este foarte mare, sprijiniţi-vă cu palmele de podea sau ţineţi-vă cu mâinile de piciorul mesei sau tocul uşii, pentru a vă asigura stabilitatea. În lipsa posibilităţii de a vă menţine stabilitatea sub şoc, staţi la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos şi protejaţi-vă capul cu palmele împreunate şi cu antebraţul pe lateral.

În cazul în care sunteţi surprinşi de un seism într-o zonă aglomerată, evitaţi să vă înghesuiţi spre ieşire odată cu persoanele panicate. Îmbulzeala face mai multe victime decât cutremurul în sine. Dacă seismul vă surprinde întrun mijloc de transport în comun (autobuz sau tren), nu vă ridicaţi de pe locurile voastre până când nu se termină undele seismice. Conducătorul mijlocului de transport este instruit şi antrenat să oprească şi să deschidă uşile. În metroul, aşteptaţi indicaţiile personalului, iar dacă sunteţi între staţii, în niciun caz nu părăsiţi vagoanele.

Dacă seismul vă surprinde în autoturism, opriţi-vă într-un loc deschis, evitând vecinătatea clădirilor înalte sau prea apropiate de stradă. Efitaţi oprirea pe poduri, sub parasele, pasaje şi orientaţi-vă să fiţi cât mai departe de firele de înaltă tensiune. Aşteptaţi în autoturism trecerea seismului.

CE SĂ FACEM DUPĂ SEISM?

Nu folosiţi focul deschis: chibrituri, brichete şi nu aprindeţi lumina decât după ce aţi deschis ferestrele. O fisură milimetrică în ţeava de gaze ar putea duce la o explozie. Aerisiţi imediat casa. Utilizaţi numărul de telefon 112 numai pentru cazuri de urgenţă.

Potrivit ghidului cu informaţii şi reguli de comportament în cazul producerii unui cutremur, în fiecare locuinţă ar trebui pregătită o trusă de supravieţuire, mereu la îndemână, cu apă, conserve, fluier, lanternă şi medicamente, produse de igienă, copii ale actelor de identitate şi o pătură. În cazul în care nu aveţi pregătită o astfel de trusă, este bine să aveţi la îndemână, pentru orice eventualitate, măcar un fluier şi o lanternă cu baterii funcţionale, păstrate într-un loc sigur, unde le puteţi găsi rapid. De asemenea, ar trebui să fie stabilit un punct de întâlnire cu membrii familiei după producerea cutremurului şi aceştia să fie pregătiţi să se descurce singuri pentru cel puţin trei zile.

AUTORITĂŢILE ÎN CAZ DE CUTREMUR

În cazul unui seism, strategia echipelor de intervenţie are mai multe etape: alocarea resurselor pentru rezolvarea cazurilor primite prin numărul unic de urgenţă 112, evaluarea situaţiei din teren şi stabilirea modului de acţiune pe termen lung, la nivel naţional şi local.

După aceea, este pus în aplicare Planul Roşu de Intervenţie - plan de ridicare a capacităţii operaţionale a SMURD, raportat la numărul victimelor, fiind suplimentate efectivele proprii şi mijloacele de intervenţie în funcţie de natura situaţiei create.

Urmează evacuarea populaţiei spre zone sigure, adăpostirea şi hrănirea acestora prin grija autorităţilor locale, precum şi restabilirea stării de normalitate după ce au fost salvate sau evacuate persoanele din zonele afectate. Sunt evacuate întâi persoanele cu capacităţi motrice reduse sau cele care necesită îngrijiri medicale, unităţile de învăţământ, dacă este cazul, urmând gradual evacuarea şi cazarea tuturor persoane din zonele afectate.

Fiecare Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă ar trebui să deţină o hartă cu zonele în care există clădirile cu grad ridicat de risc de prăbuşire.

Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea, fiind resimţit în toată ţara. Duminică, la ora 008.10, un alt cutremur, de 2,7 grade pe scara Richter, a avut loc în aceeaşi zonă. Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs şase cutremure cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, la 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade).

Din 23 septembrie, în Galaţi, s-au produs peste 30 de cutremure cu magnitudine de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cel mai puternic a avut 3,9 grade şi s-a produs pe 29 septembrie. Ultimul cutremur în Galaţi s-a produs duminică, la ora 5.35 şi a avut magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la aproape o oră după cutremurul de 5,5 grade produs în Vrancea.

În 4 martie 1977 s-a produs un seism la ora 21.22, care a avut efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi a făcut în timp de aproximativ 56 de secunde 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost aproximativ 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit, titrează realitatea.net.

Institutul Naţional pentru Fizica Pământului înregistrează seismul cu 30 de secunde înainte, iar la patru secunde de la producere se cunoaşte magnitudinea cutremurului.
După sesizarea cutremurului sunt blocate automat instalaţiile cu risc, iar prin STS sunt alarmate instituţiile statului şi Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă.

Back To Top