Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003, Codul muncii, care se referă la drepturile salariatului temporar şi la durata concediului de odihnă anual, după ce sesizarea de neconstituţionalitate depusă de PNL a fost respinsă de Curtea Constituţională.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003, Codul Muncii, a fost adoptată de Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, în 3 decembrie 2014, după ce a fost respinsă în aprilie de Senat. Prin această reglementare s-a avut în vedere continuarea transpunerii Directivei 2008/104/CE privind munca prin agent de muncă temporară.
Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor stabileşte introducerea la articolul 92 a două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins: "(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. (4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului".
În ceea ce priveşte concediul de odihnă neefectuat, din motive justificate, într-un an calendaristic, angajatorul este obligat să îi acorde angajatului concediul de odihnă în următoarele 18 luni.
În plus, zilele de concediu de odihnă neefectuate vor fi compensate cu bani, atunci când angajatul părăseşte locul de muncă.
Purtătorul de cuvânt de atunci al grupului PNL din Camera Deputaţilor, Cristina Pocora, sesizase Curţii Constituţionale mai multe riscuri ale proiectului: „se va ajunge la concedierea şi trimiterea în şomaj a unui număr de aproximativ 100.000 salariaţi, reducerea majoră a şansei primului job pentru tineri, pierderi importante la bugetul de stat, de aproximativ 132 milioane de euro anual - provenite din necolectarea de taxe şi impozite şi evaziune fiscală rezultată din munca la negru, dar şi creşterea cu peste 36 de milioane de euro anual a cheltuielilor suplimentare din bugetul asigurărilor sociale, prin scoaterea de pe piaţa muncii a zeci de mii de angajaţi şi lipsirea acestora de accesul la contracte de muncă temporară, până la găsirea unui post permanent".
