Comisia Europeană a publicat, miercuri, raportul MCV privind România. Documentul consemnează progresele înregistrate de România, precizând că trebuie menţinut consensul în ceea ce priveşte reformele. În raport sunt menționate, însă, și problemele pe care România nu a reușit să le rezolve.
„România este pe drumul cel bun şi trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupţiei reprezintă în continuare cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015. Comisia îşi va menţine sprijinul faţă de eforturile României de a obţine rezultate în ceea ce priveşte independenţa numirilor în funcţii de conducere din sistemul judiciar, finalizarea iniţiativelor legislative în curs şi combaterea sistematică a corupţiei", a declarat prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cel care gestionează rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria.
Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut „o dinamică remarcabilă", se arată în raport.
Totodată, documentul precizează că persistă „un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure".
Aplicarea Codurilor Penale
Experţii apreciază că, „deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate".
„Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale", se arată în raport, precizează Mediafax.
Independența Justiției
În ceea ce priveşte independenţa justiţiei, Comisia recomandă: „Să se asigure că procedura de numire a noului procuror şef al DIICOT este transparentă şi bazată pe merit" şi să se efectueze „o evaluare globală a procedurilor de numire în funcţii de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare şi detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea preşedintelui ÎCCJ".
Raportul MCV cuprinde referiri şi la Avocatul Poporului şi la neimplicarea acestuia în contestarea unor ordonanţe de urgenţă la Curtea Constituţională. Totodată, evidenţiază numărul în creştere al cazurilor de corupţie în rândul judecătorilor şi procurorilor anchetate de DNA, titrează digi24.ro.
O altă recomandare se referă la includerea în Codul de conduită al parlamentarilor „dispoziţii clare care să garanteze respectarea independenţei sistemului judiciar de către parlamentari şi în cadrul procesului parlamentar". Parlamentul nu a respectat toate deciziile ANI privind incompatibilitatea, existând cazuri când parlamentari declaraţi incompatibili nu au fost suspendaţi, se mai precizează în Raportul MCV.
Parlamentul este criticat și pentru faptul că a respins sau a tergiversat cereri ale DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, iar criteriile acestor refuzuri nu sunt clare.
CE are observaţii cu privire la rata mică de confiscare a averilor şi de recuperare a daunelor în urma unor decizii finale ale instanţelor.
Educație și Sănătate
De asemenea, este menționată și corupția din sistemele de Educație și Sănătate, numită de către raportori „un fenomen îngrijorător", subliniind creșterea numărului de denunțuri din partea cetățenilor.
Încă un an de monitorizare
Potrivit ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, în raport este apreciată activitatea instituțiilor implicate în actul de justiție: DNA, ÎCCJ, ANI, CSM, dar și a ministerului de resort prin proiectele de investiție în sediile instanțelor și ale parchetelor, din următorii cinci ani.
Față de anul 2014, raportul arată o îmbunătățire a unor domenii, însă, cu siguranță, Comisia Europeană va continua să monitorizeze încă cel puțin un an Justiția din România, relațiile dintre executiv, legislativ și justiție, suprevegherea fiind necesară pentru continuarea progreselor, având în vedere că Reforma în Justiție nu este ireversibilă, precizează digi24.ro.
