Deși perioada de risc este mai - octombrie, primele raportări au apărut abia la jumătatea lunii iulie. În ultimele două săptămâni, cinci cazuri de infectare cu West Nile au fost confirmate la nivel național, iar autoritățile din Sănătate au dat alarma, în toate județele.
În 2017, Prahova a fost unul dintre județele în care a fost semnalat un caz de îmbolnăvire. În total, până la ultima raportare, din noiembrie, 2017, 66 de cazuri au fost confirmate la nivel național, 14 soldându-se cu decesul pacienților.
Acum, primele îmbolnăviri au fost anunțate abia la jumătatea lunii iulie. Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat că la nivel național au fost raportate cinci cazuri de infectare cu virusul West Nile, în județele Dolj (2), Olt (1), Brăila (1) și Iași (1).
În aceste condiții, DIrecția Județeană de Sănătate Publică Prahova a emis o alertă, avertizând populația cu privire la semnele clinice asociate infectării cu virusul West Nile și modalitățile de prevenire a îmbolnăvirii:
În ciclul natural de transmitere a bolii sunt implicate păsările (rezervorul natural al virusului) şi ţânţarii (vectorii) care transmit infecţia prin înţepătură la om şi la animale (considerate gazde accidentale). Deşi în majoritatea cazurilor transmiterea se realizează prin înţepătura de ţânţar, într-un număr foarte mic de cazuri virusul West Nile (VWN) se poate transmite de la om la om prin sângele transfuzat, transplant de organe, alăptare şi chiar în timpul sarcinii de la mamă la făt.
Perioada de risc este mai - octombrie.
Manifestări clinice :
- febră, mialgii, dureri de cap, anorexie, greaţă, vărsături, rash cutanat maculopapular.
- mai puţin de 1% din pacienţi prezintă manifestări neurologice de meningoencefalită, prin afectarea sistemului nervos central.
- boala neuroinvazivă este caracterizată prin febră ridicată, dureri de cap, redoarea cefei, dezorientare, comă, tremor, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, pierderea sensibilităţii şi paralizie, are o evoluţie severă, iar sechelele neurologice se pot manifesta pe termen lung.
- mortalitatea la această categorie de pacienţi este de 10%. Factorii de risc pentru dezvoltarea manifestărilor neurologice sunt: vârsta peste 50 de ani şi pacienţii imunodepresivi.
Simptomele clinice apar după un interval de 2-14 zile din momentul infecţiei. Viremia apare la 1-3 zile după infecţie şi se menţine 1-11 zile. Astfel majoritatea indivizilor prezintă viremie înainte de apariţia simptomelor clinice. La om, în majoritatea cazurilor, infecţia este asimptomatică.
Măsuri de prevenire a bolii:
- evitarea contactului cu ţânţarii purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
- utilizarea substanţelor chimice disponibile în comerţ împotriva ţânţarilor;
- montarea plaselor la nivelul ferestrelor pentru împiedicarea pătrunderii acestora în locuinţă;
- asigurarea desecării balţilor din jurul gospodăriilor sau a fermelor ocazionate de ploile de vară, precum şi îndepărtarea recipientelor de apă stătută;
- schimbarea regulată a apei folosită pentru adăparea animalelor.
