Marea „Sărbătoare a cireşelor- Ziua comunei Păuleşti”, ajunsă la ediţia a III-a, desfăşurată sâmbăta şi duminica trecute, a fost marcată, în acest an, de un eveniment cu profunde semnificaţii în viaţa localităţii prahovene: dezvelirea bustului prof-arh. Toma T.Socolescu, fiu al comunei şi fost primar al localităţii timp de două mandate. Prin instalarea bustului său în curtea şcolii care-i poartă numele - celebrul profesor-arhitect fiind cel care a gândit această frumoasă construcţie, care are pe faţadă motive arhitecturale ale Palatului Dogilor din Veneţia - autorităţile locale, cu primarul Ion Drăguşin în prim-plan, i-au adus astfel un modest dar semnificativ omagiu celui mai de seamă fiu al comunei, devenit unul dintre cei mai importanţi profesori-arhitecţi români ai vremii.
Maiestuosul bust din bronz, operă a reputatului sculptor Ştefan Macovei, este „plantat” în mijlocul unei livezi de cireşi din curtea şcolii, dominând şi atrăgând privirile trecătorilor prin compoziţie, măreţie ( are peste 4m înălţime), dar şi prin strălucirea bronzului.
Costul lucrării, suportat din bugetul local: 50 000 lei, fără TVA, cu mult mai puţin decât cheltuielile pentru bustul din Ploieşti, care s-au ridicat la circa două miliarde de lei vechi!
Evenimentul a fost onorat de prezenţa unor personalităţi judeţene şi locale: Mircea Cosma – preşedintele Consiliului judeţean, parlamentarii Iulian Bădescu şi Marian Săniuţă, Auraş Dragomir – vicepreşedintele Consiliului judeţean, ing. Ilie Constantin (cel care, în calitatea sa de fiu al comunei, a fost principalul iniţiator al readucerii în memorie a vieţii şi operei marelui prof.arh. Toma T.Socolescu, prin ridicarea a două busturi, primul fiind cel de la Ploieşti, instalat recent în faţa Halelor Centrale), reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din judeţ, toată administraţia comunei, primari ai unor comune învecinate, profesori, elevi, numeroşi săteni.
După sfinţirea şi dezvelirea monumentului, au rostit scurte alocuţiuni despre importanţa evenimentului: Ion Drăguşin, ing.Ilie Constantin, prof. Nicoleta Zaharov- directoarea şcolii, sculptorul Ştefan Macovei, Mircea Cosma.
Ceremonia a luat sfârşit prin depunerea de coroane şi jerbe de flori şi prin plantarea, în imediata apropiere a bustului, a unui stejar, această misiune având-o primarul şi viceprimarul comunei. Fanfara Consiliului judeţean ne-a purtat, în paşi de marş cadenţat, spre Parcul cu castani, acolo unde, timp de două zile, aveau să se desfăşoare manifestări specifice unei sărbători populare, precum cea a cireşelor – fruct nelipsit din curţile sătenilor.
În imensul parc, am admirat standurile cu produse agroalimentare, toboganele gonflabile pentru copii, dar pe noi ne-a atras, normal!, sfârâitul grătarelor cu mici şi cârnaţi, stropiţi cu bere rece. Primarul Drăguşin ne-a asigurat că aici urmau să se desfăşoare ample manifestări cultural-artistice şi sportive, printre vocile uşoare şi populare invitate aflându-se renumitele soliste Anda Adam, Maria Cârneci, Fuego, Maria Văduva, alături de artiştii prahoveni: Dana Mareş, Florinel Vasilică, Georgiana Lepădat, Florica Jinga, Julia, grupul Honey, Nicu Paleru, Emilia Ghinescu, Dan Ardeleanu, grupul de dans modern din localitate ş.a.
Marea sărbătoare de la Păuleşti s-a încheiat duminică, odată cu lăsarea serii, cu un impresionant foc de artificii.
* Ion Drăguşin: „ Astăzi, în această zi superbă zi de primăvară, când cireşele de mai au înroşit coroanele pomilor din comună, mai avem un motiv de mare bucurie: omagierea celui mai important fiu pe care l-a dat ţării comuna noastră, profesorul-arhitect Toma T.Socolescu, care a fost, timp de două mandate, primar al comunei Păuleşti. În această calitate, el a avut numeroase proiecte, multora dintre ele reuşind să le dea viaţă.
Aş menţiona, în primul rând, proiectarea parcului din pădurea Păuleşti, destinat agrementului, mai ales pentru ploieşteni, inclusiv a şoselei care face legătura între comună, parc şi DN1, precum şi Parcul cu castani, în mijlocul căruia a ridicat o troiţă închinată eroilor români, demolată ulterior de către comunişti, ea fiind înlocuită cu un monument mincinos. Cel mai renumit primar al comunei noastre a mai proiectat şi realizat: primăria, şcoala, 5 poduri peste pârâul Dâmbu ( şi noi am reuşit să facem 4!), baia comunală - toate într-o vreme (1940) când nici orăşenii nu prea ştiau ce e ăla duş, la Păuleşti, iată, se făcea baie! Interesant de remarcat faptul că de la reţeaua de apă curentă care alimenta baia, s-a legat, tot atunci, şi primăria.
Cât priveşte investiţia noastră în acest superb bust omagial, de o valoare simbolică extraordinară, aş dori să mulţumesc tuturor acelora care au contribuit, într-un fel sau altul, la transpunerea în fapt a proiectului, gândit de stimatul ing.Constantin Ilie, acelaşi om sufletist care a realizat şi prima monografie a comunei noastre, acum lucrând la o ediţie nouă, mult îmbunătăţită. Mă gândesc la viceprimarul comunei, la membrii consiliului local - care indiferent de culoarea politică au ales interesul comunităţii, doamnei directoare a şcolii şi, nu în ultimul rând, reputatului sculptor Macovei, cel care a realizat o mare operă de artă”.
* Ing. Ilie Constantin: „Mărturisesc că în faţa icoanei marelui profesor-arhitect Toma T.Socolescu am emoţii. El este cel care, în urmă cu 73 de ani, elev fiind la această şcoală creată de el, mi-a înmânat primul premiu în cărţi. Mai târziu, tot el a fost cel care m-a sprijinit, schimbându-mi sensul spiritual al vieţii. L-am reîntâlnit în anul 1956, în perioada studenţiei.
Când i-am spus că mi-am ales profesia de inginer constructor, complementară celei de arhitect, a zâmbit satisfăcut. Ulterior, în perioada anilor 1960-80, am fost profund dezamăgit de faptul că marile sale opere de arhitectură figurau în majoritatea pliantelor şi cărţilor de prezentare a judeţului fără să i se menţioneze numele de principal ctitor. Primele semne de scoatere a sa din nemeritata umbră s-au produs în anul 2004, odată cu apariţia postumă a scrierilor sale.
Atunci, cu sprijinul Societăţii culturale Ploieşti- Mileniul III, am reuşit să scriu o scurtă monografie a comunei Păuleşti, în care am scos în relief câteva dintre proiectele lui ca primar şi o parte din marea sa operă de arhitectură. Începând din 2009, cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea sa, toate proiectele propuse de mine au fost bine primite şi susţinute atât de către administraţia comunei, cât şi de către Societatea culturală Ploieşti Mileniul III, Primăria Ploieşti, Biblioteca Nicolae Iorga, cu toţii contribuind la realizarea lor, îndeosebi a celor două busturi. Tuturor celor care au vibrat alături de mine în scoaterea din umbra uitării a marelui arhitect, profesor universitar, scriitor şi ctitor al multor construcţii reprezentative, le mulţumesc!”
*Mircea Cosma: „Aş dori ca în aceste clipe solemne de omagiere a marelui profesor-arhitect să-l sprijin pe ing Ilie, care lucrează la o amplă monografie a comunei Păuleşti, cu o informaţie, sper, utilă: Toma T.Socolescu se trage din familia lui Mihai Viteazul, prin stolnicul Socol, care s-a căsătorit cu fata voievodului, Marula, de la Târgşoru Vechi.
De-a lungul secolelor, această familie s-a transformat în Socolescu, din care a făcut parte şi marele profesor-arhitect, personalitate marcantă a comunei, a judeţului, a ţării. El este cel care, prin viziunea şi gândirea lui, a lăsat urmaşilor o operă arhitecturală de mare valoare pe plan naţional, unele dintre acestea fiind ridicate în Ploieşti, reşedinţa judeţului: Halele centrale, Palatul culturii şi multe alte obiective de interes naţional. Felicitări tuturor acelora care, prin acest minunat bust, au contribuit la readucerea în memorie a celui mai important fiu al comunei!”
Despre importanţa evenimentului au mai vorbit Nicoleta Zaharov – directoarea şcolii, şi sculptorul Ştefan Macovei, care s-a arătat încântat şi onorat de colaborarea cu autorităţile locale în realizarea operei de artă: „ Am căutat ca bustul să aibă, ca elemente principale, portretul, mâna şi arcada – simbol caracteristic în toate construcţiile proiectate de marele profesor-arhitect. Bustul, turnat în bronz, are o înălţime de 1,65m, iar soclul, din beton placat cu granit, are 2,40m.”
Ioan POPESCU