Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, a anunțat marți, la Ploiești, mai multe propuneri menite, pe termen scurt, să reducă din efectele pe care criza sanitară le-a avut asupra sistemului de educație, iar pe termen lung să crească performanțele învățământului românesc.
Una dintre principalele teme abordate în conferința organizată la Ploiești s-a referit la orele remediale introduse pentru diminuarea pierderilor acumulate în perioada de predare on-line. Ministrul Educației a pornit chiar de la exemplul județului Prahova, care are înscriși, la aceste cursuri, în jur de 1.600 de elevi de gimnaziu de liceu. Sorin Câmpeanu a lăsat să se înțeleagă că e un număr mic de copii care participă la orele remediale, față de cifra națională, de 250.000În acest context, Sorin Câmpeanu a anunțat că programul va continua și în anul școlar 2021 – 2022.
“Astăzi, Ministerul Educației va propune extinderea programului de ore remediale, valabil pentru semestrul al doilea al acestui an școlar, și pe parcursul anului școlar 2021 – 2021. Propunerea este făcută la Senat. Acțiunile remediale presupun prezență fizică și respectarea regulilor, iar acest lucru presupune ținerea sub control a epidemiei. Este factorul esențial pentru limitarea pierderilor și recuperare. Dezechilibrele erau foarte mari în România, le știm. Rata de părăsire timpurie a școlii ne situează pe ultimul loc în Europa. Avem și diferența mare între urban și rural, specifică țării noastre. Aceste lucruri se acutizează pe fondul pandemiei”, a declarat oficialul care a tras un semnal de alarmă cu privire la consecințele pierderilor suferite pe un fond și așa delicat. “Dacă nu ne trezim, pandemia va însemna lovitura de grație dată unui sistem și așa suferind. Devine o problemă nu de importanță națională, ci de securitate națională”, a avertizat ministrul.
“Știm cu toții că niciun sistem de educație din lume nu a fost pregătit pentru această perioadă de criză. Pierderile sunt, mari și foarte mari. În România, este de apreciat efortul cadrelor didactice. Nu au fost pregătite pentru predarea on-line, complet diferită de predarea clasică. Fiecare s-a descurcat cum a știut mai bine. Față de acum un an, toți colegii noștri și-au îmbunătățit competențele digitale, dar predarea on-line nu s-a făcut. Să fim bine înțeleși. Sunt foarte puține cazurile acelora dintre noi care au fost pregătiți pentru predare on-line. Îmi poate spune cineva că am avut evaluare/examinare relevantă? Că poate garanta cine a răspuns din spatele ecranului, atât timp cât noi am avut reticențe și la acere să se lucreze cu camera video deschisă? Toate aceste lucruri au generat pierderi pe care încercăm să le recuperăm prin orele remediale”, consideră Sorin Câmpeanu.
În aceeași idee, ministrul Educației a abordat și subiectul apărut în ultimele zile pe agenda publică, al structurii anului școlar. Sorin Câmpeanu a declarat că va propune revenirea la împărțirea perioadei de cursuri pe trimestre, dar și prelungirea acesteia. “Trimestrele erau structurate în funcție de vacanțele de iarnă, primăvară, vară. Nu am înțeles niciodată trecerea învățământului preuniversitar la semestre. Nu spun că-i rea, dar nu am înțeles ce avantaje are să renunțăm la evaluări. Nu am mai avut trei evaluări pe an, am avut două. Putem să avem și una pe an, dar țineți cont că sistemele de educație către care ne uităm cu admirație au evaluări săptămânale și lunare. O lansez ca temă de gândire, va fi lansată în dezbatere publică, cel mai târziu în toamna acestui an. Voi asculta cu mare atenție părerile experților. (…) În România, marea majoritate a elevilor se raportează la 34 de săptămâni (168 de zile) de școală. În afară de Albania, nu știu să fie altă țară din Europa cu o durată mai mică a cursurilor. Danemarca și Italia au 200 de zile de școală. În Germania sunt 42 de săptămâni de cursuri. Dacă nu vi se pare mare diferența, vă spun că acest lucru înseamnă, în 12 ani de învățământ preuniversitar, că un elev din Germania face școală cu 2 ani și jumătate mai mult decât un elev din România. Am auzit un punct de vedere că e de preferat calitatea, nu cantitatea. Îi pe cei care au această părere să aducă argumente ca să susțină că se poate face școală o săptămână pe lună, de exemplu”, a argumentat Sorin Câmpeanu.
O variantă vehiculată în spațiul public, inclusiv de reprezentanți ai elevilor, a fost ca anul școlar să înceapă de la 1 septembrie. Măsura nu va putea fi aplicată din această toamnă, dar este foarte probabil ca ea să se reflecte în structura anului școlar 2022 – 2023.
