Andrei și Andreea sunt unele dintre cele mai populare prenume în țara noastră, acestea sau derivate ale lor fiind purtate de peste 920.000 de români, potrivit datelor publicate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Dintre cei 923.358 de români care își sărbătoresc onomastica astăzi 500.720 sunt bărbați, iar 422.638 sunt femei, iar peste 800.000 dintre ei se numesc Andrei sau Andreea.
Tot astăzi își sărbătoresc onomastica toți cei care se numesc Andru, Andreiu, Endre, Andras, Andrieș, Andra, Andrada, Andruța sau Deia.
Sfântul Apostol Andrei - ocrotitorul românilor
Sfântul Apostol Andrei, celebrat de creștin-ortodocși la 20 noiembrie, este considerat creștinătorul românilor și ocrotitorul acestora. Ziua de astăzi este declarată sărbătoare legală.
Sfântul Apostol Andrei este numit și „Cel întâi chemat”, întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Potrivit tradiţiei şi scrierilor din primele veacuri creștine, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră – cunoscut pe atunci sub numele de Scythia (Sciţia), dar şi în teritoriile de dincolo de Prut, în nordul Marii Negre. Până a ajunge aici, el a predicat în Asia Mică, de unde s-a îndreptat spre teritoriile amintite de la Dunăre şi Marea Neagră.
Distinct de semnificația sa religioasă, sărbătorii i-au fost asociate și numeroase obiceiuri și superstiții. În credința populară, noaptea de 29 spre 30 noiembrie era numită Noaptea Strigoilor, fiindcă se credea că spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie cu ”strigoii vii”.
Un obicei răspândit, păstrat până astăzi, este cel de sădi grâu într-un vas care este pus apoi pe masa de Anul Nou, pentru a atrage belșugul în casă. În funcție de cum răsărea grâul, bătrânii credeau că pot ghici cât de roditor va fi următorul an.
Foto ilustrație (shutterstock via tasteofhome.com)
