Pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, în calendarul creștin-ortodox este consemnată sărbătoarea Sfântului Ștefan, prilej de petrecere pentru aproximativ jumătate de milion de români care-i poartă numele.
Peste 400.000 dintre sărbătoriții de astăzi se numesc Ștefan sau Ștefania, dar tot pe 27 decembrie își serbează onomastica și toți cei care au ca prenume Fane, Fănel, Fănică, Istvan, Ștefănel, Ștefănuș, Ștefănuț, Fana, Fănica, Fănuța, Ștefana, Ștefania.
Tradiții românești la sărbătoarea Sfântului Ștefan
Conform Noului Testament, Ştefan se trăgea din Ierusalim, avea origini iudeice și este recunoscut ca fiind primul martir creştin care a fost condamnat de către autorităţile iudaice, scrie calendarulortodox.ro. Iisus Hristos l-a luat sub aripa sa, să îl urmeze pretutindeni şi să ia parte la faptele şi minunile sale. Sfântul Ştefan a fost numit Arhidiacon, funcţie care prevedea că el să îi conducă pe diaconi.
Din bătrâni se spune că de Sfântul Ştefan este bine să aducem în casa icoana acestuia, care îi poate ajuta pe creştinii care suferă probleme de sănătate şi pe cei care se judecă de foarte mult timp cu persoanele orgolioase. Se mai spune că în această zi este bine să dăruim icoana Sfântului nostru Ştefan sau o candelă nouă aprinsă pentru sănătatea rudelor bolnave, dar şi pentru sporul casei. Tot ca un semn al iubirii, preţuirii şi respectului pentru Sfântul martir Ştefan este bine că în această zi persoanele certate să se împace, mai scrie calendarulortodox.ro.
În unele locuri din Muntenia gospodinele pregătesc, pentru această zi, din aluat asemănător cu cel de cozonac, aşa-numitele Pâinici ale lui Ştefan. Ele sunt unse cu miere și duse la biserică, pentru a fi sfințite, iar apoi împărțite copiilor sărmani. Pâinicile, rotunde, amintesc creştinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ştefan.
VEZI ȘI: Botezul Cailor, una dintre tradiţiile de Bobotează păstrate și astăzi în județul Prahova
Foto: secretele.com
