Yuval Harari, cunoscutul istoric israelian, autorul celebrei cărți „Sapiens: scurta istorie a omenirii”, a publicat o analiză in The Economist în legătura cu criza ucraineană.
„Cea mai mare realizare politică a omenirii a fost scăderea riscului de declanșare a războiului. Aceasta este acum în pericol. În centrul crizei ucrainene se află o întrebare fundamentală cu privire la natura istorie și a umanității: este posibilă schimbarea? Pot oamenii să își schimbe modul în care se comportă sau istoria se repetă la nesfârșit, oamenii fiind condamnați pentru totdeaună să reediteze tragediile din trecut fără a schimba nimic în afară de decor? (…) În ultimele câteva generații, armele nucleare au transformat războiul dintre superputeri într-un act nebunesc de sinucidere colectivă, forțând cele mai puternice națiuni de pe Pământ să găsească modalități mai puțin violente de a rezolva conflictele.
În timp ce războaiele dintre marile puteri, cum ar fi cel de-al doilea război punic sau cel de-Al Doilea Război Mondial, au fost o trăsătură proeminenta pentru o mare parte din istorie, în ultimele șapte decenii nu a existat niciun război direct între superputeri. În aceeași perioadă, economia globală s-a transformat de la o economie bazată pe materiale la una bazată pe cunoaștere. Dacă odinioară principalele surse de bogăție erau activele materiale, cum ar fi minele de aur, câmpurile de grâu și puțurile de petrol, astăzi principala sursă de bogăție este cunoașterea. Și, în timp ce poți pune mâna pe câmpurile de petrol prin forță, nu poți dobândi cunoștințe în acest mod. În consecință, rentabilitatea cuceririi a scăzut. (…) Majoritatea guvernelor a încetat să mai vadă războaiele de agresiune ca pe un instrument acceptabil pentru a-și promova interesele, iar majoritatea națiunilor a încetat să mai aibă fantezii cu privire la cucerirea și anexarea vecinilor lor. Pur și simplu nu este adevărat că forța militară singură împiedică Brazilia să cucerească Uruguayul sau împiedică Spania să invadeze Marocul. (…) Declinul războiului nu a fost rezultatul unui miracol divin sau al unei schimbări în legile naturii. A rezultat din faptul că oamenii au făcut alegeri mai bune.
Este, fără îndoială, cea mai mare realizare politică și morală a civilizației moderne. Din nefericire, faptul că provine din alegerile umane înseamnă, de asemenea, că este reversibil. (…) Acesta este motivul pentru care amenințarea Rusiei de a invada Ucraina ar trebui să preocupe fiecare persoană de pe Pământ. Dacă va deveni din nou o regulă ca țările puternice să își asuprească vecinii mai slabi, acest lucru ar afecta modul în care oamenii din întreaga lume se simt și se comporta. Primul și cel mai evident rezultat al unei reveniri la legea junglei ar fi o creștere puternică a cheltuielilor militare în detrimentul a orice altceva. Banii care ar trebui să ajungă la profesori, asistente medicale și asistenți sociali ar merge, în schimb, la tancuri, rachete și arme cibernetice. (…) Nu știu ce se va întampla în Ucraina. Dar, ca istoric, cred în posibilitatea de schimbare.
Nu cred că aceasta este naivitate – este realism. Singura constantă a istoriei umane este schimbarea.
Și acesta este un lucru pe care poate că îl putem învăța de la ucraineni. Timp de multe generații, ucrainenii nu au cunoscut decât tirania și violența. Au îndurat doua secole de autocrație țaristă (care s-a prăbușit în cele din urmă în mijlocul cataclismului primului război mondial). O scurtă tentativă de independență a fost rapid zdrobită de Armata Roșie care a restabilit dominația rusă. Ucrainenii au trecut apoi prin teribila foamete provocata de om, Holodomor, prin teroarea stalinistă, prin ocupația nazistă și prin decenii de dictatură comunistă zdrobitoare pentru suflet. Când Uniunea Sovietica s-a prăbusit, istoria părea să garanteze că ucrainenii vor merge din nou pe calea tiraniei brutale – ce altceva știau ei?
Dar ei au ales altceva. În ciuda istoriei, în ciuda sărăciei crunte și în ciuda obstacolelor aparent insurmontabile, ucrainenii au instaurat o democratie. În Ucraina, spre deosebire de Rusia și Belarus, candidații opoziției i-au înlocuit în mod repetat pe cei in funcție. Când s-au confruntat cu amenințarea autocrației, în 2004 și 2013, ucrainenii s-au revoltat de două ori pentru a-și apăra libertatea. Democrația lor este un lucru nou. La fel este și „noua pace”. Ambele sunt fragile și s-ar putea să nu dureze mult timp. Dar ambele sunt posibile și ar putea să prindă rădăcini adânci. Orice lucru vechi a fost cândva nou. Totul se reduce la alegerile umane”, a scris celebrul istoric israelian.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
