Peste 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena. Dintre cei 1.800.634 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 640.518 sunt bărbaţi şi 1.160.116 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.Împăratul roman Constantin cel Mare s-a convertit la creştinism, după cum o atestă scrierile istorice, printr-o minune dumnezeiască, în 312 d.Hr. Înaintea luptei cu împăratul Maxenţiu a văzut pe cer o cruce luminoasă pe care scria “hoc signo vinces” – “prin acest semn vei învinge”, punând apoi să se zugrăvească pe scuturile soldaţilor acest semn. Sprijinit pe puterea Sfintei Cruci, a atacat armatele mult superioare ale lui Maxenţiu, le-a învins la 28 octombrie 312 şi a cucerit scaunul de la Roma.
Ca urmare, la câteva luni, noul împărat a emis Edictul de la Milan (3131), prin care se acorda deplină libertate creştinismului. Acesta devenea, din religie persecutată, religie tolerată, cu libertăţi asemănătoare celorlalte religii.
În calendarul popular, 21 mai este nu numai sărbătoarea Sfinților împărați, ci și ziua de Constantin Graur sau Constandinu Puilor, moment în care se crede că păsările cerului își învață puii să zboare.Demult se credea că, dacă cineva lucra în această zi, recolta câmpului îi va fi distrusă de foc sau de păguboasele păsări zburătoare. De asemenea, de ziua Sfinților Împărați nu se lucra pentru ca ulii să nu fure din ograda păsările gospodarului.
Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena marca sfârșitul perioadei de însămânțare a ovăzului, meiului și porumbului. Există credința că cine mai seamănă după această zi riscă să i se usuce recolta.
Ziua Sfinților Împărați este și momentul în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor fi amplasate stânele și cine va fi angajat să le păzească pe ti
