- Ministerul Justiției salută publicarea, de către Comisia Europeană a Pachetului Legislativ Anticorupție, și a luat act de Directiva anticorupție, aprobată de Colegiul Comisarilor.
- Directiva conține o serie de prevederi cheie pentru consolidarea mijloacelor de drept penal de combatere a corupției în funcțiile publice și private.
- Cătălin Predoiu: “România a întâmpinat, în trecut, dificultăți în unele cazuri de persoane condamnate penal în România, care au fugit de justiție în Italia și Grecia. Ministerul Justiției a activat încă din 2020 toate canalele diplomatice de care dispune în acest sens și va menține acest subiect inclusiv pe agenda discuțiilor bilaterale la nivelul Comisiei Europene, până la (…) repatrierea tuturor persoanelor care se sustrag justiției”.
Într-un punct de vedere transmis în acest context, ministrul Justiției punctează că „acest pachet legislativ anticorupție, publicat de Comisia Europeană, este un nou semnal privind actualitatea combaterii corupției în cadrul construcției europene și trebuie să fie la nivelul fiecărui stat membru, deci și al României".
„Mă bucur să constat faptul că legislația noastră națională este, în multe privințe, deja armonizată cu proiectul de Directivă, inclusiv în privința infracțiunii de abuz în serviciu, atât de discutată la noi în țară, pe care Directiva o reglementează fără prag valoric pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale și atragerii răspunderii penale. Pe de altă parte, consolidarea legislației anticorupție la nivel național în fiecare stat membru și astfel în întreg spectrul statal european trebuie însoțită de o bună cooperare judiciară între statele membre europene și de respectarea ad literam a principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor definitive în domeniul dreptului penal. Sunt încă lucruri de făcut în această privință în alte state membre ale UE, din punctul meu de vedere. Este contraproductiv să zădărnicim efortul de combatere a corupției în interiorul statelor membre ale UE prin ignorarea principiului recunoașterii hotărârilor definitive în materie penală în alte state (europene). Este cunoscut faptul că România a întâmpinat, în trecut, dificultăți în unele cazuri de persoane condamnate penal în România, care au fugit de justiție în Italia și Grecia. Ministerul Justiției a activat încă din 2020 toate canalele diplomatice de care dispune în acest sens și va menține acest subiect inclusiv pe agenda discuțiilor bilaterale la nivelul Comisiei Europene, până la închiderea tuturor «portițelor legale» din legislația europeană și repatrierea tuturor persoanelor care se sustrag justiției, pentru a executa deciziile definitive ale instanțelor din România. Știu că este o muncă de durată, migăloasă, în care e nevoie de multă perseverență diplomatică și politică, dar nu există, în optica mea, altă cale și alt rezultat acceptabil, drept pentru care Ministerul Justiției va persevera în aceste demersuri până la rezolvarea problemelor”, a declarat Cătălin Predoiu, ministrul Justiției.
Citiți și: DARIUS VÂLCOV, CONDAMNAT DEFINITIV LA ÎNCHISOARE, A FOST DAT ÎN URMĂRIRE
MJ constată alinierea majoritară a cadrului legislativ şi instituţional naţional românesc la ceea ce propune Comisia
Directiva conține o serie de prevederi cheie pentru consolidarea mijloacelor de drept penal de combatere a corupției în funcțiile publice și private, inclusiv o reglementare modernă a infracțiunii de abuz în serviciu, concordantă cu definiția infracțiunii de abuz în serviciu din Convenția ONU privind combaterea corupției. În cadrul proiectului de Directivă anticorupție, infracțiunea nu conține un prag valoric ca o condiție pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale și atragerii răspunderii penale.
“Pachetul Anticorupţie este compus din:
1. O comunicare orizontală referitoare la dimensiunile vizate;
2. O propunere de Directivă în materie penală ce vizează, în principal, actualizarea cadrului legislativ UE în materia incriminării şi sancţionării faptelor de corupţie, dar şi o serie de măsuri de natură preventivă şi de creare a cadrului instituţional (dimensiunea internă UE);
3. O propunere de Regulament privind crearea unui regim special de sancţiuni UE (dimensiunea externă UE)”, se arată în comunicatul MJ pe acest subiect.
Potrivit unei informări transmise de MJ, infracţiunile vizate prin propunere sunt darea şi luarea de mită, atât în sectorul publiuc, cât şi în cel privat; delapidarea atât în sectorul public, cât şi în cel privat; traficul de influenţă (inclusiv cumpărarea de influenţă), abuzul în serviciu atât în sectorul public, cât şi în cel privat; obstrucţionarea justiţiei; îmbogăţirea (ilicită) din fapte corupţie.
Citiți și: CĂTĂLIN PREDOIU, MINISTRUL JUSTIȚIEI, S-A ÎNTÂLNIT CU ILKKA TAPANI SALMI, COORDONATORUL UNIUNII EUROPENE PENTRU COMBATEREA TERORISMULUI
“Importanţa acestei propuneri derivă din vizibilitatea politică şi publică a domeniului combaterii corupţiei, domeniu ce a făcut obiectul monitorizării României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, şi constituie obiectul evaluării continue pe orizontală de către Comisie prin Mecanismul, generalizat UE, privind statul de drept. La o primă evaluare a proiectului de Directivă, se poate constata alinierea majoritară a cadrului legislativ şi instituţional naţional românesc la ceea ce propune Comisia”, mai punctează comunicatul MJ.