- O anchetă de amploare a fost demarată de DIICOT, în urma sesizărilor formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu privire la clipurile care circulă pe rețelele de socializare, promovând metode rapide de îmbogățire care, în fapt, sunt banale escrocherii.
- Potrivit procurorilor, aproximativ 150 de persoane ar fi fost înșelate, prin această metodă, de o grupare de cetățeni moldoveni. Prejudiciul este estimat, la acest moment, la 15 milioane de lei.
„Dosarul aflat pe rolul DIICOT – Structura Centrală a fost constituit ca urmare a sesizării formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la acesta fiind reunite ulterior 120 de dosare penale înregistrate la alte unități de parchet, privind sesizările formulate de 150 de persoane vătămate.
Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că în cursul anului 2022, pe teritoriul Republicii Moldova a fost constituit un grup infracțional organizat, ai cărui membrii au creat și distribuit în mediul virtual (internet) reclame prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și substanțiale ca urmare a unor investiții reduse (250 USD, 250 euro) în acțiuni/monede virtuale prin intermediul unor platforme de tranzacționare on-line, anunțurile publicitare conținând, pentru credibilitate, pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, publicații de specialitate economică sau posturi de televiziune.
Aceste reclame aveau atașate link-uri către pagini web create tot de membrii grupării de criminalitate organizat,ă care simulau platforme de investiții la distanță în acțiuni/monede virtuale, iar în momentul în care erau accesate se deschidea o pagină web tip formular de înregistrare, unde persoana trebuia să completeze numele, număr de telefon și adresa de poștă electronică.
Ulterior, persoanele erau contactate de membrii ai grupului infracțional care prin folosirea de nume și calități mincinoase (consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanțe, ofițer de securitate cibernetică, consilier personal de investiții, expert financiar etc) le induceau în eroare în cadrul unor conversații telefonice, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase că investind în acțiuni/monede virtuale prin intermediul acestora vor obține câștiguri sigure, substanțiale și rapide. Pentru efectuarea investițiilor, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacționare, li se solicita persoanelor vătămate fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de utilități”, au detaliat procurorii.
Citiți și: Avertisment al ANAF cu privire la noi tentative de înșelăciune. Sunt vizate firmele, dar și persoanele fizice
Sursa citată precizează că, după transmiterea documentelor și transferul sumei (către conturi indicate de membrii grupului), persoanele vătămate erau îndrumate să instaleze pe sistemele informatice folosite (telefoane mobile/calculatoare) programe informatice ce permit controlul de la distanță al sistemului informatic pe care este instalat. Astfel, gruparea obținea acces la sistemele informatice ale victimelor, dar și la programele sau aplicațiile informatice instalate pe acestea, inclusiv cele de mobile/internet banking. Implicit, din acel moment, escrocii puteau accesa conturile bancare și conturile deschise pe platformele de monede virtuale.
„Ulterior, folosind codurile de acces obținute, membrii grupării infracționale accesau prin aplicațiile de mobile banking conturile bancare ale persoanelor vătămate și transferau sumele de bani din acestea în alte conturi aflate sub controlul lor. În același mod procedau și cu conturile persoanelor vătămate deschise pe platformele de monede virtuale cărora le modificau datele de acces/identificare și transferau monedele virtuale în alte portofele electronice.
În situațiile în care persoanele vătămate își manifestau reticența de a continua investițiile sau de a plăti ”taxele” pentru profitul obținut făptuitorii au recurs inclusiv la amenințări”, au mai precizat anchetatorii.
Potrivit procurorilor, victimele ar fi fost păgubite, prin metoda descrisă mai sus, cu aproximativ 15 milioane lei.
Cercetările au fost derulate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai Direcției Investigații Criminale au efectuat simultan cu autoritățile judiciare din Republica Moldova – Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Ancheta se derulează sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, acces fără drept la un sistem informatic, efectuarea de operațiuni în mod fraudulos, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, șantaj și spălare a banilor. 60 de percheziții au avut loc miercuri, în România și Republica Moldova (inclusiv la sediile unor persoane juridice), fiind identificate și ridicate calculatoare, laptopuri și unități de stocare a datelor, ștampile, înscrisuri, arme letale și muniție (două pistoale și o pușcă de vânătoare), sume de bani, precum și alte mijloace de probă. A fost dispusă măsura sechestrului asupra a 10 autoturisme.
Autoritățile judiciare din Republica Moldova au dispus măsura preventivă a reținerii față de 12 inculpați
La activitățile desfășurate în Republica Moldova au participat și specialiști din cadrul DIICOT - Structura Centrală, precum și polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Direcției Investigații Criminale. Acțiunea a beneficiat de sprijinul Europol și SELEC.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
