Modificările privind introducerea unui bacalaureat diferenţiat în sistemul de învăţământ românesc au fost gândite să intre în vigoare în 2016. În această săptămână, însă, Comisia pentru Educaţie din Senat a aprobat introducerea acestui sistem de anul viitor, după ce o ţară întreagă a văzut că peste jumătate dintre elevii care au absolvit un liceu nu sunt în stare să facă faţă bacalaureatului.
De anul viitor, candidaţii la bacalaureat vor avea probe diferite, în funcţie de profil şi filieră. Bacalaureatul diferenţiat dă posibilitatea elevilor să aleagă între două tipuri de examen: bacalaureat naţional şi bacalaureat profesional.
Bacalaureatul profesional se va adresa absolvenţilor de licee cu profil tehnologic şi va cuprinde probele de competenţe, proiectul/proba practică şi teza scrisă la educaţie antreprenorială.
Bacalaureatul profesional va putea fi ales şi de către candidaţii din alte unităţi de învăţământ.
În urma acestui tip de bacalaureat, elevul obţine o competenţă care îi va deschide accesul pe piaţa muncii, dar nu îi va permite să urmeze o facultate. Tocmai din acest motiv, elevii care reuşesc să treacă cu brio de bacalaureatul profesional şi vor să urmeze, mai departe, cursurile învăţământului superior, se pot înscrie la probele scrise ale bacalaureatului naţional, la care se simt mai bine pregătiţi. Pentru a permite această şansă, calendarul bacalaureatului profesional este stabilit înaintea celui naţional.
Doar promovarea bacalaureatul naţional le va permite absolvenţilor de liceu să urmeze cursurile unei facultăţi.
Potrivit ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, probele orale sunt general valabile pentru ambele tipuri de bacalaureat, elevii urmând a fi testaţi
la Limba Română, la o limbă străină şi la operarea pe computer, în urma cărora vor primi câte o categorie de competenţe. Singura condiţie pentru promovarea acestor probe este prezentarea.
Sisteme similare de învăţământ există în Franţa, Danemarca şi Germania.