- Aproximativ un sfert dintre români sunt îngrijorați de războiul de la granițele țării, un procent care se menține la nivelul de anul trecut.
- Criza politică din România a fost, de asemenea, un motiv de îngrijorare indicat de mulți dintre cei chestionați.
„Românii în anul 2024” este sondajul efectuat de IRES, în luna decembrie, una dintre întrebările adresate celor aproape 1000 de persoane chestionate referindu-se la motivele de îngrijorare.
Ca și anul trecut, 24% dintre respondenți au indicat că sunt îngrijorați de războiul de la granițele României.
Un procent similar, de 23%, de patru ori mai mare decât în anul precedent, a răspuns că principalul motiv de îngrijorare este criza politică.
Citiți și: Acord în coaliție. Când ar urma să aibă loc o nouă rundă de alegeri prezidențiale
În schimb, doar 20% dintre români mai sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, față de 29% în 2023.
Pentru procente semnificativ mai mici, motive de îngrijorare sunt boala (14% față de 10%, anul trecut), lipsa locurilor de muncă (6% față de 12%), reducerea veniturilor sau lipsa de perspectivă (3%), nesiguranța locului de muncă (2%).
Doar 30% dintre respondenți spun că acest an a fost, din punct de vedere financiar, mai bun decât 2023, iar 27% consideră că, în ultimul an, situația la locul de muncă s-a îmbunătățit. Procentele sunt similare cu ale celor care cred că anul 2024 a fost mai rău, din acest puncte de vedere, iar diferența este reprezentată de cei care nu au remaract diferențe semnificative comparatic cu 2023.
61% dintre români consideră că, din perspectiva guvernării, acest an a fost mai rău decât 2023, și numai 10% dintre respondenți consideră că lucrurile au mers într-o direcție mai bună. Doar 49% dintre răspunsuri au arătat că oamenii se așteaptă ca, în următoarea perioadă, viața lor să se îmbunătățească.
Sondajul IRES a fost realizat pe 964 respondenţi în vârstă de peste 18 ani, în perioada 17 - 20 decembrie 2024, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un eşantion simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populaţia adultă, neinstituţionalizată din România.
Datele au fost ponderate pentru a reproduce structura populaţiei în funcţie de sex, vârstă, educaţie, mediu de rezidenţă şi regiuni istorice, conform celor mai recente date disponibile la Institutul Naţional de Statistică. Eroarea maximă tolerată este ±3,2%. Studiul face parte din programul de responsabilitate socială dezvoltat de IRES şi este auto-finanţat.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
