În Uniunea Europeană, în ţări dintre cele mai evoluate din punct de vedere sanitar, rezistenţa la medicamentele antimicrobiene continuă să facă 25.000 de victime anual şi antrenează costuri de circa 1,5 miliarde de euro anual.
Cauzele includ: lipsa unei abordări sistematice integrând toate sectoarele implicate (medical, veterinar, promovarae sănătăţii, public larg etc), persistenţa unor sistem de sănătate deficiente şi reglementări precare în multe ţări, angajarea politică şi planuri de acţiune insuficiente, slaba conştientizare în rândul personalului medical, lipsa de informare a publicului.
Rezistenţa la antibiotice (RA) se referă la bacterii şi unele ciuperci altădată sensibile ce pot dezvolta cu timpul tulpini mutante „echipate" cu gene de rezistenţă, în urma expunerii repetate/îndelungate la aceşti agenţi antimicrobieni. Antibioticele îşi pierd astfel eficienţa, infecţiile persistă şi se răspândesc, unii pacienţi îşi pierd viaţa.
Centrul European pentru Prevenirea şi Combaterea Bolilor (ECDC) reaminteşte soluţiile la îndemână pentru prevenirea RA:
- Administrarea prudentă a antibioticelor (numai când sunt necesare, în doza corectă, cu interval optim între doze, pe o durată suficientă a tratamentului)
- Controlul infecţiilor (igiena mâinilor, screening, izolarea infectaţilor)
- Dezvoltarea de antibiotice implicând noi mecanisme de acţiune.
Cea de-a V-a ediţie a Zilei Europene a Informării despre Antibiotice (ZEIA) reprezintă oportunitatea de a aduce în atenţia decidenţilor politici/sanitari, a corpului medical (incluzând şi medicii veterinari) şi a publicului larg ameninţarea serioasă, decurgând din utilizarea iraţională a antiboticelor, pentru sănătatea publică şi pentru fiecare individ în parte.
Sloganul ZEIA 2012 este „prescrierea raţională + public avizat = soluţiile pentru menţinerea forţei terapeutice a anitibioticelor". Un accent specific pentru ZEIA 2012 este atenţia acordată RA, care se manifestă în urma „antrenării" bacteriilor prin expunere la antibioticele cu care se tratează sau stimulează creşterea animalelor de producţie.
Consumul de antibiotice raportat în România, în anul 2009, se afla, alături de cele din Scandinavia şi Germania, la un nivel european minimal.
În ciuda acestui fapt, ţara noastră menţinea, în perioada 2008-2010, nivelul 2 cel mai nefavorabil în Europa, în privinţa rezistenţei la meticilină a Staphylococus aureus – un participant redutabil la infecţiile intraspitaliceşti (nozocomiale).
În privinţa rezistenţei la carbapeneme a bacteriei Klebsilla pneumoniae, prezintă în infecţii observate mai ales la persoanele cu sistem imunitar slăbit – cel mai adesea bărbaţi de vârstă mijlocie sau în vârstă cu boli debilitante – ne găsim într-o situaţie ceva mai favorabilă în context european.
Date privind rezistenţa la ampicilină a Enterococcus faecalis, o bacterie colportată la om de vite şi animale de companie, par, de asemenea, încurajatoare.
Armele de combatere a restenţei la antibiotice la îndemâna comunităţilor şi a publicului larg sunt:
- Evitarea automedicaţiei (răceala şi gripa nu se tratează cu antibiotice)
- Apelul la medicul de familie pentru recomandara medicaţiei potrivite fiecărei afecţiuni
- Măsurile stricte de igienă personală/colectivă împotriva infecţiilor care eschid parta către uzul/abuzul de antibiotice.
