Conform datelor obţinute la ultimul recensământ, numărul ateilor a crescut de la 8.500 de români în 2002, la peste 21.100 în 2011.
Cele mai multe persoane care s-au declarat atee, la ultimul recensământ, se află în zona Bucureşti-Ilfov (aproape 8.000 de atei) şi, în general, în zonele bogate ale ţării (Ardeal, Banat). Regiunile cu cei mai puţini atei sunt Oltenia (750), Dobrogea şi zonele sărace ale Munteniei (Teleorman, Călăraşi, Ialomiţa), titrează evz.ro. În clasamentul pe oraşe, Bucureştiul conduce detaşat, cu 7.346 de atei, fiind urmat de Cluj-Napoca (1.616), Timişoara (1.011) şi Iaşi (808).
Iată şi care este topul regiunilor, în ordinea descrescătoare a numărului de atei:
1. Bucureşti- Ilfov - 7.819 de atei
2. Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj) - 3.288
3. Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) - 2.361
4. Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu) - 2.225
5. Nord-Est- Moldova (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) - 1.727
6. Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman) - 1.585
7. Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea) - 1.440
8. Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea) – 751
Având în vedere că populaţia stabilă a României este de 19.043.767 de persoane, iar numărul de atei a crescut la 21.196 de persoane, în prezent, conform datelor oficiale, puţin peste 2% din populaţia ţării se consideră „fără religie", mai relatează sursa citată.
Reprezentanţii Bisericii consideră ateii „împotriva lui Dumnezeu", creşterea numărului acestora datorându-se, la noi, influenţelor ideologice ale ţărilor occidentale.
La nivel european, 18% din populaţie nu urmează nicio religie, iar la nivel global, numărul ateilor a crescut cu 10% în ultimul deceniu. Una dintre cele mai dramatice schimbări a avut loc în Irlanda, unde, în 2005, 69% din populaţie declara că este religioasă, dar, în doar 6 ani, acest procent a scăzut la 47%.
Curios este că niciunul dintre ateii români nu ar renunţa la zilele libere legale de Crăciun, de Paşti sau de Sfântul Andrei, sărbători în care se declară că nu cred, sau la mesele îmbelşugate ori cadourile tradiţionale, în favoarea unor ore petrecute la locul de muncă, fără pic de spirit religios.
