-
Preoții și diaconii din cele cinci protopopiate ale județului Prahova s-au reunit luni, 27 mai, la Palatul Patriarhiei din București, în cadrul celei de-a doua sesiuni a Conferinței pastoral-misionare semestriale a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor.
-
Evenimentul a fost prezidat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și a avut ca tematică Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române.
Conferința a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii și a slujbei de Te Deum, oficiate de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal.
Lucrările conferinței s-au desfășurat în Aula Magna a Palatului Patriarhiei, fiind deschise prin intonarea troparului Învierii Domnului și cuvântul introductiv rostit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Centenarul Patriarhiei Române: un secol de unitate națională și bisericească”.
În cadrul întrunirii, au fost susținute trei referate cu subiecte inspirate din tematica anului omagial. Primul vorbitor a fost părintele prof. univ. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal în cadrul Cancelariei Sfântului Sinod, care a prezentat referatul „Autocefalia în Biserică: prevederi canonice, dezvoltări subsecvente și realități ecleziale actuale”.
Acesta a explicat că „potrivit mărturiilor istorice și tradiției canonice, până la apariția sistemului mitropolitan, fiecare eparhie păstorită de un chiriarh se administra independent, fiind considerată autocefală. După apariția sistemului mitropolitan de organizare bisericească, autocefalia eparhiilor s-a restrâns, limitându-se drepturile eparhiilor, care au rămas doar autonome, iar mitropoliile au devenit Biserici autocefale, păstorite de un Sinod mitropolitan de ierarhi, care își alegea singur și fără nici o ingerință externă propriul protoierarh”.
Al doilea referat, intitulat „Contribuția Patriarhului Elie Miron Cristea la înființarea Patriarhiei Române”, a fost susținut de dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.
Acesta a relatat: „Patriarhul Elie Miron Cristea nu a căutat obținerea rangului patriarhal pentru satisfacerea unor vanități personale, dar și-a jucat cu demnitate și dibăcie rolul revenit din postura de mitropolit primat. (...) El a fost reținut în memoria Bisericii noastre drept ctitorul Patriarhiei Române, a cărei stemă și cruce amplificată la infinit le-a desenat și ni le-a dăruit ca o prețioasă moștenire spirituală și o frumoasă emblemă artistică”.
În urma acestei intervenții, Patriarhul Daniel a completat: „Miron Cristea a avut o formare deosebită intelectuală, dar și de luptător pentru poporul român și pentru Biserica Ortodoxă Română din Transilvania și Banat. Gândirea de la Viena se baza pe statul de drept, în sensul că legea trebuie respectată nu doar de supuși, ci și de conducători. (...) În acest imperiu, românii erau obișnuiți să lupte pentru drepturile lor, mai întâi pe bază legală, prin petiții și manifestări, dar și prin organizare proprie. Din acest context vine Miron Elie Cristea, dar și ceilalți ierarhi ardeleni, care s-au obișnuit să afirme autonomia Bisericii față de stat”.
Ultimul referat, cu titlul „Gala Galaction, Apostolul Pavel și misiunea Bisericii”, a fost susținut de prof. dr. George Enache, cadru didactic la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați.
În cadrul expunerii, acesta a spus că „la 19 mai 1954, la Institutul Teologic din București, părintele Gala Galaction a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii a 75 de ani de viață. Cu acest prilej, Gala Galaction a răspuns discursurilor elogioase la adresa lui cu o scurtă prezentare a modului în care el vedea relația lui Saul cu ucenicii lui Hristos și cu Hristos Însuși. Cele spuse de părintele Galaction reprezintă un adevărat model de conștiință creștină în acea epocă dominată de ateism și un elogiu adresat celui pe care îl considera întruchiparea deplină a geniului religios evreiesc, Apostolul Pavel: «La porțile Damascului, zbuciumul lui Saul, enigma care îl chinuia, Iisus după Care alerga, s-a transfigurat în minune și adevăr: Saul a găsit ceea ce căuta! Saul a găsit pe Iisus, dar nu în hrubele intrigii și ale minciunii, ci în lumină și putere dumnezeiască! Saul zăcea la pământ... dar când s-a ridicat, Saul nu mai era Saul, ci Pavel, apostolul lui Iisus Hristos»”.
După această prezentare, Patriarhul Daniel a explicat semnificația convertirii lui Saul: „Experiența de la Damasc a fost baza capitolului de eclesiologie din scrierile Sfântului Pavel, pentru că nici un alt apostol nu numește Biserica «Trupul lui Hristos». El și-a dat seama că atunci când prigonea pe creștini, lovea membrele Trupului lui Hristos, iar durerea o simțea Capul. De aceea, Iisus nu i-a reproșat că prigonește pe adepții Lui, ci: «De ce Mă prigonești pe Mine?» De aceea, în epistolele lui, spune că Hristos este Capul Bisericii, iar Biserica este Trupul Lui”.
În încheierea evenimentului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe cei trei conferențiari pentru prezentările susținute și le-a acordat Diploma de onoare „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. De asemenea, clericii participanți au primit volumele „Florilegiu patristic despre unitatea de credință” și „Viața și activitatea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica”, apărute la Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.
