• Premierul României, Ilie Bolojan, și vicepremierul pentru reformă, Dragoș Atanasiu, au susținut marți, o conferință de presă în care au prezentat măsurile pentru reforma companiilor de stat.
• Toate ministerele vor publica datele ca să știm cine le administrează și ce câștiguri au, iar în managementul companiilor, vor fi modificări de legislație, atât în ceea ce privește numărul de membri, cât și plafonarea unor câștiguri.
Conferința de presă de marți a fost organizată în contextul în care Guvernul pregătește al doilea pachet de măsuri fiscale. Nu este clar cum vor fi adoptate măsurile anunțate, însă cel mai probabil Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament, la fel cum s-a procedat și în cazul primului pachet de măsuri fiscale, precizează HotNews.
Declarațiile primului-ministru Ilie Bolojan
Un element important este gestionarea corectă a companiilor de stat. Având în vedere că gestionarea acestor companii are un impact economic important, cum e cea din zona de energie. Orice câștig din administrarea acestora e un câștig important pentru țara noastră și bugetul de stat.
Orice reducere de subvenții este o economie în plus. Orice profit suplimentar pe care îl fac prin reducerea cheltuielilor înseamnă o capacitate de investiții mai mare.
Buna administrare a companiilor este unul dintre elementele importante din acest al doilea pachet.
Aceste măsuri vizează câteva aspecte importante care țin de buna administrare.
CITEȘTE ȘI: Ilie Bolojan: „35% din proiectele pe Anghel Saligny ar urma să continue. Nu mai erau finanțări”
Transparența în gestionarea companiilor de stat
În primul rând, asigurarea transparenței în gestionarea companiilor de stat. Toate ministerele vor publica date despre cine administrează aceste companii, ce câștiguri au. Acest lucru nu cred că este o rușine pentru cei care le conduc, ca datele să fie publice. E un lucru de normalitate.
Plafonarea numărului de membri și a unor câștiguri
Al doilea element: ține de partea de management a companiilor. Lucru care va fi rezolvat prin modificări de legislație, atât în ceea ce privește numărul de membri, cât și plafonarea unor câștiguri. Avem o situație în care abuzând de prevederi legale de la valori rezonabile de câștiguri s-a ajuns într-o perioadă scurtă la limitele maxime, ceea ce a creat o nemulțumire în opinia publică.
Indicatori de performanță în ministere
Indicatorii de performanță vor fi revizuiți de fiecare minister, pentru a se verifica dacă sunt relevanți sau superficiali. Cu siguranță în multe locuri acești indicatori nu sunt relevanți. Noii indicatori fie vor fi acceptați de conducătorii acestor companii – ceea ce înseamnă că sunt oameni de bună credință. În condițiile în care nu vor accepta acești indicatori înseamnă că sunt niște probleme legate de profesionalismul lor. Vom uza de toate prevederile legale pentru ca cei care nu acceptă să plece.
AMEPIP trebuie întărit, astfel încât la finalul verii să avem o agenție funcțională, pentru că buna administrare a companiilor din România este o necesitate.
Ilie Bolojan a părăsit conferința de presă fără să răspundă la întrebări, urmând a aduce lămuriri în zilele următoare.
Declarațiile vicepremierului pentru reformă, Dragoș Atanasiu
Imaginea de ansamblu v-a făcut-o primul ministru Ilie Bolojan. Vorbim despre un memorandum care o să treacă prin guvern la următoarea ședință și care are ca scop constituirea unui grup de lucru interministerial pentru eficientizarea întreprinderilor publice.
Vrem să avem mai mulți bani la bugetul de stat, mai puține subvenții, o mai bună calitate a serviciilor, la fel cum orice fel de companie privată gândește.
Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislația. Fac precizarea că orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și OCDE. Am rămas în urmă cu câteva jaloane din PNRR. Deci facem acest demers și pentru a rezolva problema legată de penalitățile din PNRR.
Revin la măsurile pe care le avem în vedere, care în acest moment sunt propuneri cu care vom merge în discuții cu Comisia Europeană, unde dezbaterile tehnice au început și avem semnale bune. Vrem să eficientizăm activitatea AMEPIP și a companiilor de stat din România.
Aș vrea să vă dau o radiografie: în ultimele 10 zile am făcut pași în ceea ce privește colectarea datelor. Vă dau câteva elemente și vă anunț că AMEPIP, chiar cu puțin timp înainte, a centralizat definitiv și a organizat date importante cu privire la companiile de stat. Mâine vor fi publicate.
Întreprinderi publice în România
Să vedem ce înseamnă întreprinderi publice în România: avem 1.326 de întreprinderi publice la AMEPIP, 1.182 la nivel local și 144 la nivel central. Avem 842 de SRL-uri.
Dacă începem să triem și punem deoparte toate companiile centrale și companiile locale care au impact, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de anagjați, 173.000 sunt în aceste 315. Veniturile totale ale tuturor companiilor sunt de 127 de miliarde. Top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri. Subvenții: total 14 miliarde, iar aceste companii 13,6%. Profiturile: 15 miliarde, dar scădem subvențiile. Pe top 315: 14,9 miliarde. Pierderi: 266 de întreprinderi generează pierderi după ce primesc subvenție.
Începând de ieri, au început să curgă amenzile, până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii, dar dacă nu avem disciplină nu se face treabă.
CITEȘTE ȘI: Preşedintele CNAS: Măsurile pe care le va lua Casa în contextul reformei din Sănătate
Situația CA-urilor
Ce se întâmplă cu CA-urile? În companiile locale 493 de poziții provizorii și 1.919 sunt permanente. Ce se înâmplă cu recrutările? Știm că AMEPIP nu a putut să fie operaționalizat final pentru că nu a reușit să termine procesele de selecție. Va trebui să facem pași importanți în ceea ce privește selecțiile și rectutările. Cei care fac selecția trebuie să fie persoane și firme cu experiență relevantă în a recruta oameni de acest calibru.
Lipsa de performanță și situația companiilor locale
Ce se întâmplă cu cele 1.182 de companii locale? În jur de 300 nu au depus date financiare, deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri 0. Astea sunt în total 550. În jur de 230 au pierdere și în jur de 600 au pănă la 10 angajați. Avem zone de activitate: apă canal (326), jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierderi. 146 de companii de salubritate. 61 de companii de transport.
Avem o problemă legată de performanță. Am luat niște aeroporturi și ne-am uitat la numărul de pasageri care trec prin acele aeroporturi și am comparat cu România. Din această comparație vedem că la numărul pe care îl avem noi în România, în unele aeroporturi se poate cu mult mai puțin personal. La noi 1.400 de oameni, în alt aeroport 780 de oameni. Asta e o chestiune care ține de performanță, nu numai ce se întâmplă la CA-uri.
Principalele măsuri propuse
Măsuri propuse, trec prin câteva din ele. Repet, sunt propuneri: reducerea nr. de membri din CA-uri și din Consiliile de Supraveghere.
- La regiile autonome maxim 3 membri (din maxim 5), companiile mari (de la 5-7 la 3-5). Reducerea renumerațiilor membrilor din CA-uri, o altă măsură, dar și a directorilor generali.
- Plafonarea beneficiilor: au existat și există alte beneficii, și nu ne referim la mașină, laptop, telefon, ne referim la plata de cazare, sume oferite pentru plata electricității le plafonăm la maxim 10% din renumerația totală fixă.
- Pentru funcționarii publici propunem să nu poată facă parte dintr-un singur CA. Acum erau două. Avem termen de perscripție pentru AMEPIP le pune și anume de la 6 luni la un an. Mărim termenul de prescripție, adică nu se mai șterg greșelile atât de repede.
- Accelerarea reformei companiilor de stat. Acum avem termene destul de largi. Noi propunem acum 3 luni pentru analiză și 3 luni după aceea să înceapă demersurile pentru eficientizare.
- În ceea ce privește AMEPIP: în momentul de față avem împărțite companiile în local și central. Dar există focus special pe cele centrale. Noi propunem să ne uităm mai degrabă la companiile de impact și cele cu mai puțin impact. Propuenerea pe care o vom face este ca AMEPIP să se concentreze pe cele 315 companii care au cele mai mari cifre de afaceri.
- Compoziția indicatorilor de performanță. Vrem să punem accent pe calitatea serviciilor și să spunem că 20% ar trebui să fie ponderea pentru satisfacția clientului. Propunem criterii mai stricte pentru experți, independenți care fac recrutarea.
Ce urmează? Urmează și o serie de măsuri care să facă viața companiilor mai ușoară. Aici am adunat extrem de multe propuneri pentru debirocratizare și în următoarele săptămâni și luni vom veni cu multe propuneri pe această zonă.
Luni, Ilie Bolojan și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, au anunțat măsurile din pachetul doi care se referă la domeniul sănătății.
CITEȘTE MAI MULTE AICI: Măsurile din Sănătate. Bolojan: Nu mai putem susține creșterea majoră a cheltuielilor
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
