• Pentru că un sfert din locurile alocate pentru cele două sesiuni de admitere la școlile de poliție din țară rămân, anual, neocupate, MAI intenționează modificări privind perioada de școlarizare și condițiile de recrutare.
• Deocamdată, însă, singura schimbare a criteriilor de admitere, anunțată oficial, vizează exclusiv unghiile candidaților.
Sute de locuri, rămase neocupate după admitere
La Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina, cea mai mare unitate de profil din România, din 1.340 de locuri scoase la concurs la examenul din iunie 2025, doar 1.042 au fost ocupate.
Este al treilea an la rând când numărul de aspiranți la cariera de polițist este cu mult mai mic decât necesarul.
Recordul negativ a fost înregistrat în 2023, când 549 de locuri au rămas neocupate după examenul de admitere.
Școlile postliceale ale Ministerului de Interne organizează două sesiuni de examene de admitere în fiecare an, în perioada mai-iunie și în decembrie-ianuarie. Pentru fiecare perioadă de recrutare sunt alocate 1.340 de locuri doar la școala de la Câmpina, la care se adaugă alte 540 de locuri pentru școlile similare din Cluj-Napoca și Oradea, potrivit Libertatea.
Reprezentanți ai unităților de învățământ din subordinea MAI susțin că nu neapărat lipsa de interes față de o carieră de polițist este motivul pentru care locurile rămân neocupate, ci modificarea radicală a „bazinului de recrutare”.
Strategie greșită de recrutare
În 2025 a fost raportat cel mai mic număr de absolvenți de liceu care au reușit să ia Bacalaureatul în sesiunea din iunie, doar 80.092, cu peste 20.000 de elevi mai puțin față de anii anteriori, or, diploma de Bac este condiție esențială pentru a putea participa la concurs la oricare dintre școlile de poliție.
Pe de altă parte, Ministerul de Interne are o strategie greșită în ceea ce privește organizarea examenelor de admitere în unitățile de învățământ din subordine. Concursurile de recrutare nu sunt în concordanță cu calendarul examenelor de bacalaureat organizate în România.
Prima sesiune de admitere în școlile de poliție are loc în luna iunie, cu precizarea că depunerea dosarelor de înscriere începe încă din martie-aprilie, adică exact când liceenii potențiali candidați nu pot participa la examen, neavând încă Bacalaureatul luat.
În mod tradițional, se prezintă la concursul organizat de școala de poliție doar tinerii care au fost respinși la facultate în anii anteriori și care nu și-au găsit între timp alt loc de muncă.
Cea de-a doua sesiune de recrutare în școlile de poliție este programată în perioada decembrie-ianuarie, problema fiind în principiu aceeași. Rămân disponibili doar absolvenții de liceu respinși de alte forme de învățământ care organizează sesiuni de admitere în vară.
Promovare cu influenceri
Până în 2017, MAI avea o singură perioadă de recrutare pentru viitorii agenți de poliție, în iulie-august, în paralel cu sesiunile de admitere organizate de celelalte forme de învățământ postliceal și universitar. Astfel, școala de poliție nu era doar o soluție de rezervă, ci și o primă opțiune a absolventului de liceu. Era perioada în care concurența la examenul pentru Școala de Agenți de Poliție din Câmpina era similară cu cea de la admiterea la facultățile de medicină, și câte zece candidați pe un loc, iar nivelul de pregătire al elevilor admiși era mult superior.
În prezent, criza de candidați este atât de gravă, încât reprezentanți ai poliției merg la târgurile de joburi sau apelează la influenceri precum Selly pentru a promova școlile postliceale ale Ministerului de Interne, relatează Libertatea.
Bibliografie complicată pentru examen
Numărul mic de candidați pentru școlile de poliție a coincis însă și cu modificarea radicală a programei pentru concurs. Examenul scris s-a modificat în 2021, când au fost introduse materii noi: legislație și exerciții de logică pe lângă cele deja existente, limba română și o limbă străină la alegere, între engleză și franceză.
Astfel, candidații trebuie să stăpânească legislația privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Ministerului de Interne și ale Poliției Române, noțiuni ample despre instituțiile politice ale statului (Parlamentul României, președintele României, Guvernul României, administrația publică, autoritatea judecătorească), iar în bibliografia de examen au fost introduse Constituția României, legi privind statutul polițistului, Declarația Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948 etc.
Pentru testul la limba română, candidații trebuie să cunoască aceleași noțiuni ca și candidații care susțin examene la facultățile de Litere, Drept sau Jurnalism: lexic [vocabularul limbii române, vocabularul fundamental, masa vocabularului, cuvântul, forma şi conţinutul, cuvântul de bază, sensul cuvintelor în context, sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat, mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului, derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale (conversiunea), familia lexicală, mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului, neologismele, sinonimele, antonimele, omonimele, paronimele, regionalismele, arhaismele, cuvintele polisemantice]. Noțiuni de fonetică – vocalele, consoanele, semivocalele, diftongul, triftongul, hiatul, silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe, morfosintaxa, sintaxa și sintaxa propoziției și a frazei.
Se discută în prezent ca din bibliografia pentru examen să fie eliminat cel puțin capitolul Sintaxa propoziției și a frazei, iar testele-grilă la limba română să se axeze exclusiv pe noțiuni de vocabular.
Se ia în considerare inclusiv eliminarea limbii române ca probă scrisă, care ar putea fi înlocuită cu un interviu sau cu o testare tip joc de rol, în timpul căruia candidatul trebuie să dovedească că are abilități de comunicare.
Fără extensii la unghii
Modificări deja implementate din sesiunea iunie 2025 privesc proba sportivă eliminatorie. Nu se modifică structura traseului aplicativ, însă criteriile de selecție vor fi mai drastice, iar supraveghetorii, mai vigilenți.
Într-un document cu instrucțiuni privind admiterea din sesiunea martie-iunie 2025 în Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” de la Câmpina se precizează cu litere bolduite că extensiile unghiilor sunt considerate tentativă de fraudă, iar candidații prinși cu astfel de „accesorii” vor fi eliminați din concurs.
„La susținerea probei de evaluare a performanței fizice constituie fraudă adăugarea de materiale care modifică forma și lungimea naturală a unghiilor, de natură a influența rezultatele obținute”, se precizează în documentul citat.
De ce nu sunt permise unghiile lungi
Această modificare a criteriilor de examinare a fost necesară dintr-un singur motiv. Pentru testarea performanțelor fizice, sunt 11 probe care trebuie executate corect în cel mult 3 minute și zece secunde (pas sărit, rostogoliri, deplasare în echilibru, alergare în șicane, săritura peste capră, mers târâș, săritura peste lada de gimnastică, târâre manechin de 60 kg pe o lungime de 10 metri, aruncare la țintă de la 10 metri, detentă pe verticală și transport și schimb de jaloane).
Traseul trebuie parcurs într-un timp limită de 3 minute și 10 secunde pentru a fi promovat cu nota 5 și două minute și 20 de secunde pentru nota 10. Neparcurgerea corectă a unui obstacol poate atrage după sine descalificarea din concurs.
Până în 2021, candidații nu primeau note la probele sportive, ci erau declarați admiși sau respinși. Acum, nota de la evaluarea performanțelor fizice contează la media finală.
Proba considerată cea mai dificilă de către candidați este detenta pe verticală. Concurenții trebuie să sară astfel încât să atingă cu mâna o minge de tenis suspendată la înălțimea de 2,65 m. Este un exercițiu aparent banal, dar pe care un sfert dintre candidați nu îl executau corect și erau eliminați din examen.
Pentru a avea mai multe șanse, concurenții se foloseau de acest subterfugiu. Aplicau peste unghiile naturale extensii din plastic sau silicon și astfel atingeau mai ușor mingea suspendată.
Filmarea traseului aplicativ care trebuie executat la proba fizică arată care este exercițiul referitor la săritura în înălțime (minutul 01.41 - 01.44).
Prelungirea perioadei de școlarizare
O altă modificare așteptată pentru unitățile de învățământ postliceale ale Ministerului de Interne, și cea mai importantă de altfel, vizează prelungirea perioadei de școlarizare. Se intenționează revenirea la programul de studii de doi ani sau un an și jumătate, așa cum era la începutul anilor 2000, în condițiile în care profesorii acuză că materia a fost mult prea comprimată astfel încât să poată fi predată doar în trei luni.
În prezent, elevii instituțiilor postliceale de poliție rămân în școală doar un an. Sunt alocate șase luni de studiu și alte șase luni stagiului de practică, perioadă în care elevul este în „custodia” unui polițist mentor.
În realitate însă, cursurile durează doar trei luni, pentru că și în aceste unități este respectat calendarul vacanțelor școlare (Crăciun, Paște, 1 Mai) și al zilelor legale libere. Se încearcă astfel ca pe viitor, în cadrul inspectoratelor de poliție să nu mai poată ajunge agenți care abia au împlinit 19 ani, o vârstă considerată mult prea fragedă pentru ca un tânăr să fie dotat cu arma letală.
Schimbările privind perioada de școlarizare și programa de examen nu vor fi aplicate pentru sesiunea din decembrie-ianuarie 2025-2026, mai relatează sursa citată.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
