Culoarea roşie stresează elevii, susţin experţii români în pedagogie care s-au confruntat cu numeroase plângeri ale elevilor care se simt stresaţi atunci când văd corecturile cu această nuanţă, pe lucrările de control. Din acest motiv, cadrelor didactice li s-au putea impune, de luna viitoare, să corecteze cu verde greşelile. Subiectul a stârnit reacţii vehemente.
Ultima grijă într-un sistem perfect de Învăţământ este alegerea culorilor pentru corectarea lucrărilor de control. Psihopedagogii spun că elevii au ajuns să se teamă la simpla vedere a celebrei culori care le sublinia greşelile făcute în teze ori lucrări de control. Se pare că tot mai mulţi elevi s-au plâns că se simt stresaţi când văd lucrările „înroşite". Ca să schimbe situaţia, psihopedagogii le recomandă nuanţă culoare care nu-i deranjează pe elevi, ba chiar le induce o stare de bine, spun psihologii, relatează digi24.ro. Din acest motiv, de luna viitoare, pixul roşu va fi legal numai la încheierea mediilor din catalog.
Reacţii severe
Deja, recomandarea a stârnit nemulţumiri şi chiar glume, atât în rândul cadrelor didactice, al părinţilor, cât şi în rândurile psihologilor care susţin că sistemul românesc de Învăţământ are nevoie de cu totul alte măsuri decât schimbarea pixului profesorilor.
„Noi am trecut prin şcoală şi nu ne-a mai stresat culoarea în care făceau profesorii corecturile. Dacă vroiam să scăpăm de ea, atunci nu era decât o soluţie: să învăţăm, ca să nu o mai vedem pe lucrări", ne-a spus un cadru didactic din Ploieşti.
„Corectez cu ce am la îndemână: cu roşu, cu verde, cu negru, cu albastru. Se mai întâmplă să scrie elevii cu roşu şi atunci corectez cu negru sau albastru", ne-a mai mărturisit un alt cadru didactic din Prahova.
„Altele ar trebui să fie grijile psihopedagogilor, dar şi ale celor care conduc sistemul de învăţământ. Dacă ar fi atât de atenţi la detaliile sistemului în sine, pe cât sunt de atenţi la culorile care îi stresează pe elevi, atunci poate că ar vedea că mai stresante pentru elevi, decât pixul roşu, sunt lipsa toaletelor şi a apei curente din şcoli, lipsa dotărilor, frigul din clase, lipsa sistemului de transport şi chiar indecizia Ministerului cu privire la clasele pregătitoare. Este inadmisibil ca atunci când se schimbă un regim politic, generaţii întregi de copii să devină experimentele noilor miniştri. Nu există un specialist care să cunoască politicile educaţionale europene şi să le implementeze cu cap, în schimb sunt stresaţi de culoarea corecturii. Acest lucru arată că reprezentanţii Ministerului şi chiar cei care au ridicat această problemă nu sunt conectaţi la realitatea sistemului, la realitatea actuală", ne-a spus Camelia Iuliana Radu, psiholog din Ploieşti.
În sistemul educaţional prahovean, lucrează 28 de consilieri pe probleme psihologice, cinci dintre ei la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, iar 28 în cadrul cabinetelor din incinta unităţilor de învăţământ din judeţ.
