Protest de amploare al BNS, în București, împotriva măsurilor de austeritate. Sindicaliștii cer și creșterea salariului minim

Categorie: Actual

: Scris de Ioana POPA; Publicat: 12 Noiembrie 2025

Sindicaliştii Blocului Naţional Sindical (BNS) protestează, miercuri, în Bucureşti, reclamând măsurile de austeritate şi cerând, printre altele, măsuri urgente pentru stoparea scăderii puterii de cumpărare, protejarea locurilor de muncă în sectorul bugetar, introducerea unor criterii transparente de evaluare a personalului, precum și creșterea salariului minim pe economie.

Protestul BNS a început la ora 10.00, cu un miting în Piața Victoriei, care va fi urmat de un marş până la Piaţa Constituţiei, cu opriri simbolice în faţa principalelor instituţii responsabile pentru politicile economice şi sociale ale ţării. Sindicaliștii se vor opri la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Mediului.

Citiți și: Guvernul pregătește noi măsuri în noiembrie, pentru reducerea cheltuielilor, încasarea veniturilor și prioritizarea investițiilor

„Protestul are loc în faţa unui context economic şi social tot mai apăsător pentru salariaţii din România. Sub sloganul «Guvernaţi şi pentru noi! Nu doar pentru voi!», BNS cere Guvernului României măsuri urgente pentru oprirea scăderii puterii de cumpărare şi pentru îmbunătăţirea vieţii lucrătorilor! Este momentul să reacţionăm uniţi împotriva scăderii puterii de cumpărare şi a politicilor anti-salariaţi promovate de guvernanţi. Lucrătorii sunt din nou sacrificaţii de serviciu — deşi muncim mai mult, suntem tot mai săraci! Sărăcirea populaţiei a devenit politică de stat”, au transmis sindicaliştii.

Revendicările sindicaliștilor BNS:

Stoparea politicilor guvernamentale ce alimentează inflația și protejarea veniturilor lucrătorilor

Sindicaliștii atrag atenția că liberalizarea prețului la energie și creșterea TVA au condus la o rată anuală a inflației de 9,9% până in prezent, mai ridicată decât inflația din anul de criză 2010. Din 2022 până în august 2025 majorarea prețurilor a fost de 46,2%, subliniază aceștia, solicitând măsuri țintite pe reducerea inflației și totodată măsuri de sprijin pentru protejarea puterii de cumpărare a veniturilor populației.

Creșterea salariului minim pe economie

„În condițiile în care inflația este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunțate deja pentru 2026 (majorări de taxe și un nou șoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea prețului la gazele naturale după 31 martie 2026) vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaționiste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane). Înghețarea salariului minim înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi afectată profund în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024.

BNS solicită aplicarea cadrului legal în vigoare și majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puțin 4.325 lei, conform formulei oficiale de calcul și în concordanță cu evoluția productivității muncii”, au transmis sindicaliștii.

Aceștia cer, de asemenea, reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei și introducerea unor coeficienți de creștere pentru lucrătorii calificați - 1,1 si pentru cei cu studii superioare – 1,5 – adică salariul minim pentru lucrători calificați – 4x757 si salariul minim pentru studii superioare – 6488 lei.

Negocieri colective reale și extinse

Negocierea colectivă este blocată sau formală în majoritatea sectoarelor economiei, iar fără contracte colective puternice, salariații nu au nicio protecție în fața inflației și a abuzurilor angajatorilor., mai avertizează sindicaliștii. Printre altele, Blocul Național Sindical cere aplicarea și extinderea negocierilor colective la nivel de sector și respectarea dreptului la reprezentare sindicală, dar și eliminarea restricțiilor legale privind libera negociere colectivă la nivelul instituțiilor publice, al regiilor autonome și la companiile unde statul este acționar, precum și a tuturor dispozițiilor legale care afectează aplicarea drepturilor deja negociate prin contractele colective de muncă în vigoare.

„Stoparea reformelor făcute prin tăieri de salarii și posturi în sectorul bugetar; dezbateri transparente cu partenerii sociali pe marginea inițiativelor de reorganizare; Introducerea unor criterii clare și transparente de evaluare a lucrătorilor din sectorul public. Acestea ar trebui stabilite împreună cu organizațiile sindicale din instituțiile respective și care să aibă ca valori: competența și pregătirea profesională a lucrătorilor, calitatea și profesionalismul lor. Spunem un «NU» răspicat epurărilor pe criterii politice care anticipăm că vor avea loc ca urmare a procesului de restructurare în sectorul public”, au transmis sindicaliștii.

Reducerea fiscalității pe muncă și stabilirea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului

BNS reclamă că „România continuă să aibă una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salarii din UE – peste 43% din costul muncii reprezintă impozite și contribuții”, „suprataxarea salariilor descurajează munca formală, alimentează economia informală și accentuează inechitatea socială”. „Estimarea noastră este că până la 800.000 de români sunt în muncă informală”, punctează sindicaliștii care vor „o reformă reală a taxării muncii, prin scăderea contribuțiilor sociale și protejarea veniturilor mici”, plus „asumarea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului”.

Un program amplu de investiții publice care să folosească eficient resursele financiare naționale și europene nerambursabile cu precădere pentru infrastructura de transport feroviar, transport local, agricultură și industria alimentară, cercetare, sănătate publică și cultură

Sindicaliștii consideră că se impune, de asemenea, adoptarea unor scheme de ajutor de stat care să încurajeze investiții în domenii industriale cheie pentru România (exemplu: industria de automobile, industria de apărare, industria navală, etc.).

Protest de amploare al BNS, în București, împotriva măsurilor de austeritate. Sindicaliștii cer și creșterea salariului minim

Revendicările sindicaliștilor BNS:

BNS solicită aplicarea cadrului legal în vigoare și majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puțin 4.325 lei, conform formulei oficiale de calcul și în concordanță cu evoluția productivității muncii”, au transmis sindicaliștii.

Arhiva Actualitatea Prahoveană