- Mai multe organizaţii civice au protestat, vineri seară, în faţa Instanţei Supreme, cerând demiterea şefei ÎCCJ, Lia Savonea, pe care o acuză că a slăbit lupta anticorupţie și a transformat CSM într-un instrument politic.
- Protestatarii mai reclamă deciziile luate de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie.
Protestul „Ce face Lia cu Justiția din România?” a fost organizat de Asociația Corupţia Ucide, alături de Rezistenţa şi Declic, organizații care au transmis că această este „o reacție pașnică, dar fermă la deriva gravă a sistemului judiciar, simbolizată de numirea și acțiunile actualei președinte a ÎCCJ, Lia Savonea, și la atitudinea de autoapărare instituțională a CSM și a Înaltei Curți, care confundă independența justiției cu impunitatea celor aflați la vârf”.
Organizatorii cerem revocarea din funcție a șefei CSM, despre care spun că este un „personaj nefast care distruge credibilitatea justiției în ochii societății românești”.
Protestatarii au reclamat că „în ultimii ani, sistemul de justiție din România a fost marcat de:
● decizii judiciare controversate, prin care persoane acuzate sau condamnate pentru corupție au fost achitate ori eliberate prin prescripție;
● blocaje instituționale și hărțuiri la adresa magistraților critici sau a reprezentanților societății civile;
● o campanie agresivă de intimidare, culminând cu plângerea penală formulată de CSM împotriva unui membru al Guvernului pentru o simplă opinie politică ce a fost calificată drept «instigare la ură» (acțiune împotriva căreia peste 23.000 de cetățeni, personalități și organizații civice s-au poziționat deja, semnând manifestul «Magistrații nu sunt o categorie socială defavorizată și vulnerabilă»)
Aceste acțiuni arată un sistem judiciar capturat din interior care reacționează împotriva oricărei forme de critică și care își protejează privilegiile printr-un discurs fals despre «independența justiției»”.
Participanții la protest au cerut revocarea magistratului Lia Savonea din funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, reclamând că:
1. A susţinut modificări legislative care au slăbit lupta anticorupţie
„Savonea a promovat şi apărat exact acele modificări ale legilor justiţiei despre care Comisia Europeană, GRECO, Comisia de la Veneţia şi magistraţii independenţi au spus acelaşi lucru: favorizează inculpaţii cu conexiuni politice şi reduc eficienţa DNA. Aceste modificări au creat: breşe pentru prescripţia rapidă, portiţe pentru tergiversarea proceselor, avantaje pentru politicienii cu dosare grele. Un stat de drept nu se construieşte aşa”, transmit organizaţiile civice.
2. A transformat CSM într-un instrument politic
”În loc să apere independenţa magistraţilor, CSM a fost perceput ca fiind aliniat PSD, în perioada în care Savonea domina instituţia. A fost acuzată de: blocarea vocilor critice; împingerea deciziilor într-o direcţie politică; marginalizarea reformiştilor. CSM-ul nu e consiliu de partid. Este prima linie de apărare a independenţei justiţiei”, au mai transmis organizatorii.
3. A intimidat şi izolat magistraţi incomozi
”Judecători şi procurori au descris public atmosferă de presiune, telefoane, atacuri în şedinţe, marginalizare. Relatările aparţin Forumului Judecătorilor, Iniţiativei pentru Justiţie, presei de investigaţie. Un sistem în care magistraţii independenţi sunt puşi la zid NU este democraţie”, au mai transmis organizaţiile care organizează protestul.
4. A condus abuziv CSM
”În mandatul ei, CSM a ajuns o instituţie paralizată, conflictuală, disfuncţională:
- şedinţe blocate;
- ordini de zi modificate arbitrar;
- refuz de punere pe ordinea de zi a unor sesizări;
- decizii trecute fără dezbatere”, se mai arată în mesaj.
5. A promovat persoane controversate - în special la SIIJ
”Insistenţa dramatică pentru numirea Adinei Florea la Secţia Specială, în ciuda opoziţiei masive din sistem şi a avertismentelor europene, a arătat clar intenţia: control asupra celor care anchetează corupţia. SIIJ a fost considerată „instrument de presiune” asupra magistraţilor. Savonea a apărat-o cu orice preţ”, se mai arată în mesajul organizatorilor.
6. A ignorat voinţa magistraţilor
”În perioada protestelor din 2018-2019, peste 90 de instanţe şi parchete au emis avize negative privind modificările legislative. Savonea a votat împotrivă şi a tratat protestele ca pe ceva «manipulat politic». Nu poţi pretinde legitimitate când întorci spatele propriului corp profesional”, arată organizaţiile.
7. Suspiciuni serioase legate de averea personală
8. Decizii judiciare extrem de contestate
„Printre cazurile care au şocat opinia publică: rejudecarea dosarului Mario Iorgulescu, condamnat la 13 ani de închisoare. O condamnare de 8 luni cu suspendare într-un caz de viol asupra unei minore de 13 ani, motivată prin consimţământul victimei. Achitarea definitivă a fostului ministru al Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă. Eliberarea fostului ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu şi a fostului preşedinte Eximbank, Ionuţ Costea, condamnaţi pentru mare corupţie. Favorizarea infractorului condamnat Dan Voiculescu în dosarul ICA de mare corupţie prin atacarea judecătoarei care l-a condamnat la 10 ani de închisoare - Camelia Bogdan. Cine urmează? Şi cu ce costuri pentru noi?”, mai arată organizatorii protestului.
9. Influenţarea completelor în dosare sensibile
10. Procedura sa de numire, contestată – ”ONG-urile reclamă că procedura de numire a fost pornită în afara termenului legal şi cu lipsă de transparenţă. Declic a contestat în instanţă numirea Liei Savonea deoarece aceasta a fost făcută cu 3 luni mai devreme decât termenul legal. Acesta nu este standardul unei democraţii europene”
11. A compromis Imaginea Justiţiei
Citiți și: Reforma pensiilor speciale, atacată la Curtea Constituțională de ÎCCJ
Participanţii la protest au anunţat că următoarea acţiune va avea loc la sediul Consiliului Superior al Magistraturii. „Respectăm independența justiției și recunoaștem existența multor judecători integri, care își exercită profesia cu responsabilitate și profesionalism.
Protestul vizează strict conduita și acțiunile Liei Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și modul în care aceasta și Elena Costache, șefa CSM, revendică rolul de substituire a întregii puteri judecătorești. În opinia noastră, aceștia nu vorbesc în numele corpului profesional, ci în numele unui grup restrâns aflat în vârful celor două instituții. Critica instituțiilor publice și a persoanelor cu funcții de autoritate este legitimă într-o democrație și nu poate fi echivalată cu subminarea justiției.
Independența judecătorilor nu exclude responsabilitatea publică a celor aflați în funcții de conducere și nici dreptul societății de a reacționa atunci când deciziile sau comportamentele acestora afectează încrederea în sistemul judiciar.
Demersul nostru este pașnic, transparent și democratic. El exprimă preocuparea profundă a cetățenilor față de credibilitatea actului de justiție și solicită redarea integrității, transparenței și încrederii publice în instituțiile judiciare”, au transmis organizatorii protestului.
CSM: Demersul - „o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar”
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reclamă, într-un comunicat de presă transmis înaintea protestului de vineri, că efectul acţiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depăşeşte „cu mult” limitele unor „pretinse” critici constructive şi dobândeşte caracterul „unor presiuni fără precedent” la adresa justiţiei.
„De dată recentă, ținta predilectă a acestor acțiuni iresponsabile a devenit Înalta Curte de Casație și Justiție, mai multe dintre deciziile pronunțate de instanța supremă fiind folosite ca prilej al unor așa-zise dezbateri în cadrul cărora sunt propagate informații false sau denaturate, astfel încât să genereze în societate o reacție emoțională puternică împotriva sistemului judiciar. În acest context, demersul de contestare publică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a judecătorilor instanței supreme, anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției și cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acțiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depășește cu mult limitele unor pretinse critici constructive și dobândește caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiției. Afectarea independenței acesteia, prin acțiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiției și subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-și mai poate îndeplini menirea constituțională, aceea de a garanta funcționarea societății democratice în respect deplin față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Instanțele judecătorești au îndatorirea constituțională de a înfăptui justiția, sens în care acestora le revine obligația de a aplica legea și de a respecta deciziile Curții Constituționale. Instanțele nu pot să nesocotească cadrul normativ incident, pe care trebuie să-l aplice în litera și spiritul său, fără posibilitatea de a-l completa, întrucât s-ar substitui în mod nepermis altor puteri în stat”, a transmis CSM în comunicatul în care și-a exprimat susținerea deplină față de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ca răspuns la nemulțumirile privind deciziile Instanţei supreme prin care au fost eliberate din închisoare persoane condamnate pentru corupţie prin aplicarea prescripţiei, CSM susține că vina este a Parlamentului și a clasei politice, pentru că nu au modificat legile în acord cu hotărârile Curţii Constituţionale.
„Este bine ca opinia publică să conștientizeze faptul că, de pildă, problematica prescripției răspunderii penale nu ar fi avut impactul actual în multe cauze penale dacă autoritatea legiuitoare ar fi intervenit cu promptitudine imediat după pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, așa cum era obligată de Legea fundamentală. Dimpotrivă, legiuitorul a ales să intervină abia după 4 ani, fapt care a perpetuat efectele unei legislații neconstituționale. Așadar, în loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor și generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar”, precizează CSM în comunicatul amintit.
Foto: stiripesurse.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
