În timp ce cazurile de violenţă din şcolile româneşti se intensifică de la lună la lună, iar inspectorii din Învăţământ recunosc că unii copii nu mai pot fi stăpâniţi în actele lor de agresivitate, reprezentanţii Ministerului Educaţiei susţin că nu vor sprijini înfiinţarea şcolilor de corecţie, precizând şi că astfel de cazuri trebuie rezolvate „prin educaţie şi consiliere, prin conlucrarea între şcoală, părinţi şi elevi".
Agresivitatea atinge deja, în şcolile româneşti, cote alarmante. Elevi înjunghiaţi în incinta sau în faţa instituţiilor de învăţământ, elevi bătuţi, fete violate în toaletele şcolilor şi chiar profesori faţă de care respectul a căpătat un sens peiorativ sunt cazuri obişnuite la ştiri.
Nici în urmă cu zece ani astfel de fapte nu erau trecute cu vederea, însă, atunci exista un element care să ducă, dacă nu la diminuareaa acestor situaţii, cel puţin la monitorizarea şi limitarea lor. Este vorba despre şcolile de corecţie pe care reprezentanţii actuali ai Ministerului de resort le-au negat ca posibilitate de a completa veriga lipsă dintre sistemul justiţiei şi cel al educaţiei.
Poziţia Ministerului
Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul instituţiei, „Ministerul Educaţiei Naţionale nu susţine înfiinţarea de şcoli de corecţie şi nici nu are în vedere o asemenea temă pe agenda sa de lucru. Ministerul Educaţiei Naţionale consideră că măsurile coercitive, precum acelea impuse de şcoala de corecţie, nu sunt un răspuns în privinţa corijării comportamentelor care ies din norma socială general acceptată. Prevenţia actelor violente, antisociale, prin educaţie şi consiliere, prin conlucrarea între şcoală, părinţi şi elevi sunt elementele esenţiale în corijarea atitudinii elevilor. Sistemul de educaţie, prin instituţiile şi reprezentanţii săi, este chemat să propună şi să identifice direcţii constructive pentru beneficiarii acestuia, elevii".
Realitatea, însă, arată că planurile Ministerului sunt, dacă nu puerile, cel puţin rupte de orice înseamnă sistemul concret de educaţie. Ce ar fi făcut ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, dacă fiul său ar fi ajuns la spital după ce ar fi fost fugărit în clasă, de faţă cu profesorul care încerca să-şi desfăşoare ora, de către un elev care repeta anul pentru fapte de agresivitate la adresa colegilor? Ce ar fi făcut ministrul aceleiaşi educaţii dacă propriul copil ar fi ajuns la Urgenţe înjunghiat de un coleg? Ce ar fi făcut ministrul dacă fiica lui ar fi venit acasă susţinând că a fost violată în toaleta şcolii? I-ar fi dus pe agresori în faţa psihologului şi ar fi făcut o şedinţă cu părinţii?
Notă mică pentru... agresivitate
În urmă cu aproximativ zece ani, în Prahova funcţiona, la Nedelea, o şcoală specială de corecţie, în care ajungeau elevii minori care comiteau fapte de agresiune şi pentru care instanţa decidea instituţionalizarea lor într-un astfel de centru. „Din câte îmi amintesc, astfel de instituţii erau coordonate de către Ministerul Justiţiei. Acolo ajungeau numai elevii pentru care o instanţă judecătorească decidea un regim special. O parte a programului cuprindea cursuri, ca la orice şcoală, predate de profesori din sistemul normal de învăţământ, iar o altă parte a programului include un regim de detenţie şi activităţi proprii acestui regim. Cu timpul, această instituţie s-a desfiinţat", ne-a declarat prof. Horia Toma, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova. „În prezent, elevilor minori care săvârşesc acte de agresiune, li se scade nota la purtare până la repetarea anului şcolar sau, dacă sunt daţi în judecată de către familiile victimelor, ei ajung într-un penitenciar cu regim special pentru minori", ne-a mai explicat şeful Inspectoratului Şcolar.
Este nevoie de şcolile de corecţie
Acum, în sediul unde funcţiona odată şcoala de corecţie, îşi desfăşoară activitatea Şcoala Specială de Arte şi Meserii Nedelea, Ariceştii Rahtivani, iar în apropiere există Centru de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică pentru persoane adulte cu handicap, subordonat Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Prahova. „Şcolile de corecţie au fost desfiinţate pentru că nu au corespuns standardelor, fiind înlocuite de serviciile actuale existente în penitenciarele cu secţii pentru minori. Noi am ridicat problema de înfiinţare a unor servicii noi, de tip rezidenţial, pentru copiii cu tulburări de comportament şi cei cu fapte penale şi recidivă. Pentru că instituţionalizarea acestor tineri, laolaltă cu cei care au dizabilităţi sau cu cei plasaţi în instituţiile statului în lipsa unei familii, duce mai uşor la copierea comportamentului agresiv decât la educarea lui. Pe de altă parte, un astfel de comportament este dificil de condiţionat prin consiliere psihologică sau supraveghere specializată în afara unor centre specializate", ne-a declarat Vasilica Florea, directorul DGASPC Prahova.
Profesorii au cerut reînfiinţarea
Solicitarea privind înfiinţarea şcolilor de corecţie ar fi fost formulată de către federaţiile din învăţământ la discuţiile cu ministrul Educaţiei, după ce, în şcoli, au avut loc mai multe cazuri de violenţă, potrivit informaţiilor apărute în presă, titrează realitatea.net. Reprezentanţii profesorilor ar fi susţinut înfiinţarea unor şcoli de reeducare pentru elevii agresivi, pentru că aceştia nu se mai tem de scăderea notei la purtare sau de alte sancţiuni din regulamentul şcolar.
