- Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală efectuează, miercuri, percheziții domiciliare în 12 locații din municipiul București, respectiv în 2 locații din municipiul Târgu Mureș.
- „Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și prezentarea, cu rea-credință (...) de date neadevărate (...) asupra condițiilor economice sau juridice ale societății ori ascunderea, cu rea-credință, în tot sau în parte, a unor asemenea date”, precizează procurorii.
Perchezițiile, derulate într-un dosar privind falimentarea Euroins, au loc la domiciliile a „10 persoane fizice (care au activat la nivelul conducerii superioare/executive a unei companii de asigurări, ER, în perioada relevantă cauzei) și la sediile unor persoane juridice controlate în prezent de patronatul bulgar al societății”.
„Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și prezentarea, cu rea-credință (...) de date neadevărate (...) asupra condițiilor economice sau juridice ale societății ori ascunderea, cu rea-credință, în tot sau în parte, a unor asemenea date.
Cercetările vizează activitatea infracțională derulată, în intervalul 2017- 2023, de către factori decidenți de la nivelul patronatului societății ER S.A., în calitate de administratori scriptici/faptici ai societății în cauză. Aceștia, acționând și cu sprijinul unor persoane de la nivelul conducerii superioare/executive a societății respective și entităților afiliate, au creat, conceput, aplicat și coordonat diverse mecanisme de fraudare a resurselor financiare ale companiei, acționând în conivență cu scopul de a decapitaliza societatea respectivă (prin reducerea drastică a disponibilitaților bănești și patrimoniului aflat la dispoziția acesteia)”, a transmis Parchetul General.
Procurorii descriu mecanismul infracțional concertat de decapitalizare a societății ER S.A., care s-a derulat pe mai multe coordonate.
Pe de-o parte, există indicii privind diminuarea/subevaluarea/neplata abuzivă a obligațiilor față de asigurați. Potrivit procurorilor, „resursele încasate de la clienți de către ER SA au fost în fapt redirecționate către alte entități aflate sub controlul acționarilor bulgari CAM și BKI, concomitent cu neplata abuzivă a despăgubirilor către asigurați în contextul derulării unei politici sistematice de neconstituire de rezerve tehnice la un nivel adecvat și transmiterea de raportări false către Autoritatea de Supraveghere Financiară astfel încât să rezulte nereal faptul că societatea își respecta obligațiile contractuale”.
În martie, ASF a decis retragerea autorizației de funcționare a societății, constatarea stării de insolvență și promovarea cererii privind deschiderea procedurii falimentului. „Conform raportului privind cauzele și împrejurările care au generat falimentul debitoarei ER S.A, la data deschiderii procedurii de faliment, rezerva RBNS de daune (acea parte din rezerva de daune a unei companii de asigurări care acoperă dosarele de daună deja declarate de către asigurați sau terți păgubiți, dar care nu au fost încă soluționate și plătite) ar fi trebuit să se ridice la nivelul sumei de 1,7 miliarde lei, conform rezultatelor inventarierii efectuate în procedură. Cu toate acestea, evidențele societății, la data de 09.06.2023, consemnau o rezerva RBNS de doar 683 milioane lei – rezultând o rezervă inadecvată cu peste 1 miliard de lei, aceasta dovedindu-se chiar superioară inadecvării calculate de către ASF. Politica sistematică de neconstituire de rezerve tehnice la un nivel adecvat s-a grefat și a rezultat implicit din conceperea, aplicarea și coordonarea de către acționarii majoritari indirecți și conducerea executivă a societății ER a unui mecanism de desfășurare a activității de asigurare (pentru linia de activitate de asigurări auto obligatorii RCA) ce afecta decisiv capacitatea financiară a societății prin prisma onorării obligațiilor asumate prin contractele de asigurare. Structura tipurilor de asigurare intermediate de ER era semnificativ diferită de trendul pieței de asigurări - în portofoliul ER regăsindu-se prime subscrise pentru răspundere civilă auto (RCA) la o pondere de peste 95% din portofoliu (global), în timp ce celelalte societăți de asigurare înregistrau o medie a asigurărilor RCA în creștere la maxim 50%”, au detaliat procurorii.
Prin politicile promovate, societatea a ajuns să plătească mai mult pentru daune și cheltuieli decât a încasat din prime, ceea ce a dus la un dezechilibru structural al activității și a condus la pierderi tehnice persistente, cu impact direct asupra solvabilității și riscului de insolvență. Procurorii consemnează că factorii decidenți de la nivelul patronatului societății „nu au luat măsuri pentru remedierea politicilor societății în scopul prevenirii/diminuării acestor pierderi, ci au continuat să implementeze o politică de subscriere care a generat pierderi din ce în ce mai mari – aceștia creând o stare de fapt care a permis continuarea activității de subscriere de polițe de asigurări, cu toate că ER nu mai avea capacitatea financiară pentru a acoperi toate cererile de despăgubire formulate în temeiul contractelor de asigurare”.
Mii de dosare de daună respinse neîntemeiat de Euroins
„Principalul motiv pentru care factorii decidenți de la nivelul patronatului societății ER SA (cu rol decizional major) au dispus continuarea în aceste condiții a activității (schema prin care vindeau polițe RCA la prețuri mici, pentru a încasa cât mai mulți bani, fără vreo intenție să asigure plata despăgubirilor) a fost acela de a dispune discreționar de activele societății prin externalizarea resurselor financiare ale acesteia către entități externe aflate sub controlul acestora”, mai notează procurorii, care consemnează și că reducerea obligațiilor față de asigurați s-a realizat prin:
- închiderea dosarelor de daună cu respingerea neîntemeiată a despăgubirilor;
- nerealizarea plăților către asigurați în cazul pierderii litigiilor cu aceștia, soldate cu decizii de executare silită;
- neraportarea situației reale a dosarelor de daună și a litigiilor către A.S.F. , respectiv neînregistrarea lor în propria evidență;
- neinventarierea sau inventarierea neadecvată a situației litigiilor privind dosarele de daună, fapt care mai departe a permis transmiterea de raportări nereale.
Procurorii dau ca exemplu un control derulat de către ASF pentru activitatea desfășurată în perioada 01.07.2000-31.03.2021, verificări care ar fi evidențiat că „fostul director al Direcției Daune din cadrul ER SA a respins neîntemeiat peste 5800 de dosare de daună (cu obligații de peste 60 milioane de lei) fără a exista o analiză temeinică a fiecărui dosar”.
În mod similar, situațiile întocmite de conducerea ER SA cu privire la litigii nu au reflectat realitatea juridică ce caracteriza societatea, întrucât nu au evidențiat numărul real al litigiilor cu decizie executorie, valoarea rezervelor constituite pentru fiecare dosar și valoarea despăgubirilor achitate după soluționare ori data efectuării despăgubirii.
Astfel, A.S.F. a constatat prin compararea raportărilor ER SA cu evidența publică a instanțelor că există litigii neraportate, pentru un număr de 36.707 dosare, din care 20.268 aveau ca obiect executări silite și 16.439 dosare aveau ca obiect pretenții/cereri de despăgubire.
„Sumele estimate în categoria penalităților rezultate din inventarierea dosarelor de daună ce s-au aflat pe rolul instanțelor de judecată la data deschiderii procedurii de faliment se ridicau la peste 301 milioane lei, iar sumele achitate în categoria cheltuielilor de executare erau de peste 40 milioane lei.
În acest sens, prin continuarea activității în aceste condiții, s-a urmărit în principal obținerea de lichidități consistente pe termen scurt ce urmau a fi utilizate în interesul acționarului majoritar ( doar veniturile din primele brute subscrise înregistrate în perioada 2020 – 2023 fiind de 6,9 miliarde lei), însă a împovărat suplimentar societatea din cauza volumului de daune”, au mai consemnat anchetatorii.
Resurse puse la adăpost, în dauna asiguraților și a creditorilor
Anchetatorii mai arată că, după ce ASF a constatat, în urma controalelor din perioada 2020 - 2023, că societatea nu deținea capital suficient pentru a acoperi cerințele legale de funcționare, Autoritatea a emis decizii prin care au fost impuse măsuri de remediere a deficiențelor și termene de conformare.
„Ulterior transmiterii de către A.S.F. a raportului, care pentru conducerea ER SA prefigura iminența retragerii autorizației de funcționare și a constatării stării de insolvență, acționarii CAM și BKI au pus în aplicare un mecanism prin care au reușit cu sprijinul subordonaților, să externalizeze resursele financiare care încă se mai aflau în disponibilitățile companiei de asigurări. Scopul mecanismului a fost însușirea și securizarea resurselor societății ER SA în interesul acționarului majoritar și în dauna directă a asiguraților/creditorilor entității.
Concret, CAM și BKI au coordonat și implementat, într-un termen foarte scurt, un nou acord de reasigurare cu o firmă afiliată pe care o controlau indirect – acord care a constituit baza justificativă a transferului unor active financiare din patrimoniul ER spre firma afiliată. Motivul realizării activității respective în acest context și cu o rapiditate crescută a fost anticiparea intrării în insolvență și astfel pierderea controlului asupra resurselor financiare ale ER SA.
Intenția frauduloasă de a externaliza resursele financiare ale societății ER SA rezultă fără niciun dubiu din includerea în noul contract de reasigurare a unei clauze contractuale abuzive, ce prevedea reținerea integrală de către reasigurător a primelor de reasigurare și nerambursarea acestora către ER SA, raportat la acțiunile previzibile pe care autoritatea competentă română urma să le ia, având în vedere constatările din rapoartele de control final.
Practic, intenția reprezentanților societății ER SA a fost de a transfera activele din societate, cu rea-credință sub pretextul nereal al restabilirii solvabilității, prin încheierea unui tratat contractual de reasigurare ce implica (neuzual practicii de piață) achitarea integrală în avans a primei de asigurare și reglementa cu rea-credință o clauză contractuală abuzivă privind mecanismul de reziliere.
Prin Decizia A.S.F. din 2023, s-a dispus retragerea autorizaţiei de funcţionare a societăţii ER S.A., s-a constatat starea de insolvenţă a acesteia și promovarea de către A.S.F. a cererii privind deschiderea procedurii falimentului împotriva societăţii.
Ulterior acestui moment, societatea afiliată de reasigurare a comunicat societății ER S.A. notificarea de denunțare a contractului de reasigurare, invocând clauza abuzivă anterior menționată, fiind astfel deturnat o mare parte din activul societății ER S.A., prin cedarea unor active financiare în valoare totală de 1.567.763.048 lei, constând în disponibilități în conturi (în cuantum de 214.326.650 lei), titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni, unități de fond în valoare de 621.436.398 lei) și creanțe recuperabile din reasigurări (în valoare de 732 milioane de lei), dispunând astfel însușirea activelor financiare în cauză de către firma afiliată”, au detaliat procurorii.
Procurorii reclamă „operațiuni financiare reglementate cu rea-credință”
La acest capitol, anchetatorii spun că au existat „operațiuni financiare reglementate cu rea-credință prin clauze contractuale care au vizat transferul de active/nerecuperarea unor importante sume de bani/obligațiuni reprezentând capitalul de lucru al societății ER SA”
„În intervalul decembrie 2020 - 2023, deși compania de asigurări ER S.A. se afla în incapacitate vădită de a-și achita toate obligațiile asumate în contextul deteriorării indicatorilor de lichiditate și solvabilitate, în contabilitatea societății au existat sume cumulate de ordinul zecilor de milioane de lei, mobilizate pentru acordarea de împrumuturi (a căror rambursare nu a mai fost solicitată) sau constituirea de provizioane pentru prețul unor cesiuni neîncasate, respectiv nerecuperarea unor creanțe pentru sume achitate în avans pentru servicii contractuale neexecutate – operațiuni derulate cu entități afiliate aflate sub controlul indirect/direct al acelorași asociați.
Prin intermediul acestor operațiuni, s-a generat prejudicierea gravă a societății ER SA cu suma totală de peste 75.000.000 lei, în scopul dobândirii de foloase patrimoniale de către firmele afiliate”, au mai transmis procurorii.
Citiți și: Instanța a decis definitiv falimentul Euroins
Poliția Română subliniază că „ar fi fost prejudiciat masiv Fondul de Garantare a Asiguraților (F.G.A.), ducând și la afectarea gravă a stabilității pieței în domeniul asigurărilor R.C.A. Prejudiciul în cauză se ridică la aproximativ 4.690.000 de euro și 1.623.041.926 de lei.”
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
