Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

ccr pensiile magistraților
Categorie: Actual
  • Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată să se pronunţe, vineri, asupra cererilor depuse la sfârşitul anului trecut de avocata Silvia Uscov privind suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş au fost numiţi ca judecători la Curtea Constituţională.
  • Tot astăzi, de la ora 10.00, CCR se reunește din nou, pentru a decide cu privire la reforma pensiilor magistraților, ședință care depinde de hotărârea ce urmează să fie pronunțată, în această dimineață, de CA București.

Avocata Silvia Uscov a făcut, la sfârșitul anului trecut, o cerere la Curtea de Apel Bucureşti, de suspendare a executării decretului prezidenţial de numire a lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător la CCR şi a hotărârii Senatului de numire a lui Mihai Busuioc la aceeaşi instituţie. 

Şedinţa de la CAB este programată să înceapă la 9.00, cu o oră înaintea şedinţei de la Curtea Constituţională a României, în care judecătorii ar urma să decidă în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate la Legea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La primul termen, luarea unei decizii a fost amânată pentru 28 decembrie. Nici atunci, și nici luni, pe 29 decembrie, nu a existat cvorum, ședința fiind amânată pentru astăzi, 16 ianuarie.

Citiți și: Precizările celor patru judecători CCR care au lipsit de la şedinţa privind pensiile magistraţilor

ÎCCJ: „Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”

Joi, pe 15 ianuarie, cu o zi înainte de noul termen dat de CCR, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis un comunicat în care susține că „un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice”, acuzând Guvernul Bolojan că „anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”.

„În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan.

Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv:

  • pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin;
  • pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin;
  • pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin.
  • pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin.

Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată.

Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene.

Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept.

Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se aratp în comunicatul de joi al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Back To Top