• Data de 1 mai este cunoscută și ca Ziua Internațională a Muncii, sărbătorită în multe țări, inclusiv în România.
• Cum a apărut această sărbătoare.
Muncitorii din majoritatea țărilor industrializate sărbătoresc 1 Mai, dar la orgine stă o mișcare a sindicaliștilor din Chicago care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore.
Cum a apărut Ziua Muncii
Asociația Internațională a Muncitorilor (AIM) a fost înființată la Londra, în 1864, și avea ca obiective: un program de lucru mai scurt, un mediu de lucru mai sigur, salarii echitabile, eliminarea muncii copiilor, capacitatea statului de a reglementa condițiile de muncă.
În 1871, muncitorii din Franța au fost inspirați de activitatea Asociației Internaționale a Muncitorilor și i-au urmat exemplul, înființând propria mișcare muncitorească.
În 1884, Federația Organizațiilor Meșteșugărești și a Uniunilor Sindicale (mai târziu, Federația Americană a Muncii) a ținut o convenție la Chicago, care a proclamat faptul că „opt ore vor constitui o zi legală de muncă de la 1 mai 1886 și după această dată”. În anul următor, „Knights of Labor”, pe atunci cea mai mare organizație a muncitorilor din America, constituită ca o societate secretă a croitorilor în Philadelphia, în 1869 - au susținut proclamația, ambele organizații încurajând muncitorii să facă grevă și să protesteze.
Pe data de 1 mai 1886, în Chicago, membrii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii) au ieșit în stradă și au cerut introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă”. În acea zi, pe străzile din Chicago au ieșit în jur de 90.000 de oameni, dintre aproximativ 40.000 erau în grevă. Protestele au continuat și în următoarele trei zile, iar numărul manifestanților a crescut considerabil. Pe 3 mai, forțele de ordine au intervenit, iar patru muncitori au fost uciși și mai mulți răniți. În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din Chicago. Spre poliție a fost aruncată o bombă și 66 de polițiști au fost răniți – 7 au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai multe au decedat. Opt dintre protestatari au fost judecați, iar asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat bani pentru apărarea acestora.
Mișcarea devenise mondială.
În 1889, Internaționala a II-a, organizație formată din membri ai partidului socialist și din membri ai partidului laburist din 20 de țări, a organizat primul său congres la Paris, la care au participat peste 400 de delegați. Cu acest prilej, s-a stabilit ca la data de 1 mai să fie organizate demonstrații pentru a marca evenimentele tragice de la Chicago, dar și de a determina autoritățile să accepte ziua de lucru de opt ore.
Pe 1 mai 1890, sute de mii de oameni ai clasei muncitoare din SUA și din majoritatea țărilor europene, precum și din Cuba, Peru și Chile, au participat la greve și demonstrații de 1 Mai. Numai la Londra, peste 300.000 de protestatari au participat la un miting pentru a-și arăta sprijinul față de clasa muncitoare și drepturile cerute de aceasta.
Ziua internațională a muncii, sărbătorită la 1 mai, a fost recunoscută drept un eveniment anual, oficial, la cel de-al doilea Congres al Internaționalei a II-a din 1891, de la Bruxelles.
Dar după 1904, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”) anual, în prima zi de luni a lui septembrie.
Totuși, în Europa și alte țări din lume, această dată a rămas să fie Ziua Muncii, amintind de jertfa muncitorilor care și-au dat viața pentru obținerea reducerii normei orare zilnice de muncă la 8 ore.
1 Mai, Ziua Muncii în România
În țara noastră, 1 Mai, Ziua Muncii, a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara. Sovieticii au îmbrăţişat sărbătoarea de 1 Mai, considerând că „se opune filozofiei capitaliste americane” şi au impus-o în URSS şi în blocul comunist din Est.
În zilele noastre, în România, spre deosebire de modul în care este marcată în restul Europei, ziua de 1 Mai a suferit o translatare majoră către sfera activităților recreative.
În timp ce în marile capitale europene agenda zilei este dictată de mobilizări stradale și discursuri sindicale, contextul autohton prioritizează consumul de masă și turismul de relaxare.
După căderea comunismului, românii au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai. Ziua este marcată prin evenimente sociale, în aer liber, astfel că, în această perioadă a anului, oamenii își organizează minivacanțe la mare sau la munte ori merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni și familie.
La noi în țară, ziua de 1 Mai a fost marcată începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpenești. Primele demonstrații muncitorești au fost organizate în București, în 1945, iar ultimele s-au desfășurat în 1971. Astăzi, Ziua internațională a muncii este zi nelucrătoare, sărbătorită prin concerte, ieșiri la iarbă verde sau diverse activități festive.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
