Anul trecut, şcoala românească a scos 44.233 de absolvenţi specializaţi în studii juridice, 6030 în studii politice şi administrative şi 2000 în jurnalism şi ştiinţele comunicării. Aproape niciunul nu-şi va găsi un job concurând cinstit pe piaţa muncii, spun specialiştii în resurse umane.
Gândul.info a realizat o analiză despre una dintre cele mai mari probleme ale României zilelor noastre: de ce produce şcoala românească atâţia şomeri cu diplomă?
Peste medie, inutili
Statul român finanţează anual de la buget aproximativ 62.000 de locuri la facultăţi pentru primul an de studiu universitar, cele mai multe dintre acestea fiind în ştiinţe economice, ştiinţe juridice, administraţie, studii europene şi chiar jurnalism.
Ultimul studiu despre structura absolvenţilor din România, realizat de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior pentru anul 2012, arată că studiile în ştiinţe sociale, drept şi bussiness reprezintă 53,4% în facultăţile din România, comparativ cu 35,6% cât este valoarea medie în ţările europene. Studiile în inginerie, construcţii şi industrie reprezintă 17,3%, faţă de 12,9% - cât este media europeană.
Sub medie, prea puţini
Însă, universităţile din România se află sub media europeană în ceea ce priveşte ponderea absolvenţilor în alte domenii care sunt importante în Uniunea Europeană. Astfel, educaţia şi formarea profesională reprezintă 1,8% faţă de 9,5% cât e valoarea medie europeană, ştiinţele umaniste şi artele -7,7%, faţă de 11,6% media europeană, ştiinţele exacte - matematică, informatică - 4,4%, faţă de media de 9,2%, şi sănătatea şi asistenţa socială -10 %, faţă media europeană de 15,4%. Sursele informaţiilor provin de la Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Educaţiei, precizează gândul.info.
Banii se duc aiurea
Autorii studiului arată că, prioritar, finanţarea de la buget ar trebui făcută pentru ştiinţele exacte, ştiinţele naturii, ştiinţele agricole, medicină veterinară, educaţie fizică şi sport şi sănătate.
Blocajul va persista
Marian Preda, decanul facultăţii de sociologie de la Universitatea din Bucureşti a declarat pentru Gândul, că, în România nu există o prospectare serioasă la nivel naţional a evoluţiei pieţei muncii. „Practic, acum nu se lucrează pe cererea de forţă de muncă de pe piaţă versus oferta de absolvenţi din învăţământul superior, ci pe cererea de specializări a absolvenţilor de liceu", a mai spus profesorul.
Pe de altă parte, nici universităţile nu ştiu ce anume fac absolvenţii după ce ies din facultate.
Jobul nu are legătură cu şcoala
Datele statistice de la Ministerul Educaţiei şi de la Institutul Naţional de Statistică arată că, anual, statul produce în medie 190.000 de absolvenţi de studii superioare, cei mai mulţi dintre aceştia fiind în ştiinţe economice, învăţământul juridic sau învăţământul universitar – unde sunt incluse toate domenii din care poţi deveni profesor.
Cu toate acestea, datele de la Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior arată că 80% din absolvenţii de facultăţi din România profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit.
Locuri multe la jurnalism
Învăţământul economic se află, alături de cel juridic, în topul domeniilor care au un număr mare de locuri anual. Totuşi, ofertele de muncă pe domeniul juridic, cel al relaţiilor publice, jurnalism şi marketing, sunt puţine, mai arată sursa citată.
În timp ce facultăţile de jurnalism oferă mii de locuri anual, iar interesul elevilor pentru studii superioare în acest domeniu rămâne foarte ridicat (facultăţile de jurnalism din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, unde concurenţa este şi de 10 pe loc), în ultimii ani, piaţa de profil a pierdut 6.000 de locuri de muncă în mass-media. „Asta înseamnă o necunoaştere profundă din partea candidaţilor a realităţilor economice şi profesionale ale presei româneşti, care îşi păstrează atractivitatea ca «loc de muncă», în pofida dovezilor tot mai pregnante ale deteriorării condiţiilor de muncă din redacţii", punctează Ioana Avădani, director executiv la Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru gândul.info.
Nimeni nu gândeşte prea departe
În acelaşi timp, universităţile nu sunt interesate de piaţa muncii, dar nici elevii nu sunt consiliaţi în carieră.
„Univesităţile sunt interesate să ofere într-o cantitate foarte mare serviciilor lor, dar fără să se intereseze neapărat dacă absolvenţii vor ocupa piaţa muncii. Universităţile, deocamdată, nu au deloc mecanisme de urmărire a traiectorilor absolvenţilor pe piaţa muncii", arată Lazăr Vlăsceanu, unul dintre coordonatorii proiectelor strategice în domeniul învăţământul superior, pentru gândul.info.
Problema porneşte de la liceu, susţine, pe de altă parte, profesorul Mircea Miclea pentru sursa citată. „Consilierea în carieră este foarte deficitară la nivelul liceului. Dacă ar fi o consiliere adecvată, atunci elevii ar ştii să aleagă. Dar aşa, elevii se ghidează după informaţii pe care le primesc de la rude şi prieteni", arată Mircea Miclea.
Mai mult, universităţile sunt mai atente la intersele lor decât la interesele studenţilor de după absolvire: încearcă s atragă bani de la buget, dar şi de la studenţi, deşi nu au nicio legătură cu cererea de pe piaţa muncii.
Cui îi pasă de absolvenţi?
Pavel Năstase, rectorul ASE Bucureşti spune că ţine cont, mai degrabă, de nevoile pieţei muncii. După admiterea din 2012, ASE a avut cea mai mare scădere de locuri de până acum, 3.800 dintre candidaţii admişi au renunţat.
Rectorul Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, Corina Dumitrescu, spune că din punctul ei de vedere, trebuie ca şi universităţile să influenţeze piaţa muncii, în sensul că studenţii să se pregătească în mai multe specializări, astfel încât să poată să-ţi deschidă afacerile proprii.
Reprezentanţii Universităţii din Bucureşti susţin că analizează permanent evoluţiile şi tendinţele de pe piaţa muncii. Din 2009, universitatea are un sistem de monitorizare prin care absolvenţii sunt invitaţi să completeze în termen de nouă luni de la finalizarea examenului de licenţă un chestionar prin care arată dacă s-au angajat.
Nu există însă statistici naţionale pe domenii de specializare a numărului de absolvenţi care au reuşit să se angajeze. De asemenea, nu există nici statistici cu privire la şomajul în rândul absolvenţilor de facultate pe specializările/domeniile din care provin absolvenţii.
Singurele date disponibile privind locurile de muncă existente pe piaţa muncii sunt de la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, care arată că, în perioada 2009 – 2012, cele mai multe joburi vacante au fost pentru muncitori necalificaţi pentru demolări clădiri şi muncitori necalificaţi întreţinere drumuri, încheie gândul.info.
