Ziua de 21 iunie este încărcată de numeroase evenimente astronomice şi, implicit, astrologice. Astăzi trecem prin solstţiul de vară, când durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, iar durata nopţii va fi de numai 8 ore şi 28 de minute.
Şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe".
Google sărbătoreşte solstiţiul de vară printr-un doodle special, dedicat anotimpului vacanţei.
Tradiţiile celei mai lungi zi din an
Solstiţiul de vară este favorabil pentru schimbările în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.
Solstiţiul de vară era, în vechime, un prilej de găsire şi folosire a apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere. În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii.
Este perioada festivalurilor focului şi ale apei.
Druizii, preoţii din regiunile celtice, sărbătoreau Alban Heruin, solstiţiul de vară, situat la jumătatea intervalului de timp dintre echinoxul de primăvară (Albam Eiler) şi echinoxul de toamnă (Alban Elfed). Acest festival al miezului de vară celebra apogeul Luminii, simbolizat uneori prin încoronarea „Regelui Stejar", zeul creşterii anului. Solstiţiul de vară era celebrat în mod tradiţional prin ospeţe în păduri, jocuri şi mari focuri de tabără.
În China antică, ceremonialul solstiţiului de vară consta într-o sărbătoare dedicată pământului, forţei feminine şi pricipiului Yin.
În vechea Galie, celebrarea solstiţiului de vară era denumită „Sărbătoarea lui Epona", după numele unei zeiţe a cailor, personificând fertilitatea, independenţa şi agricultura.
Triburile celtice, slave sau germanice sărbătoreau solstiţiul de vară cu focuri de tabără. Noaptea solstiţiului era specifică festivalurilor focului şi magiei de dragoste, oracolelor iubirii şi divinăţiei. Se credea că lanurile de cereale se vor înălţa la fel de mult ca şi înălţimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiţi. Puterilor magice ale focului permiteau fetelor să îşi ghicească viitori soţi.
În Suedia, un arbore al miezului de vară era înălţat şi decorat în fiecare aşezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar femeile se îmbăiau într-un râu. Ritualul avea menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.
Anumite ritualurile legate de miezul verii par să se regăsească în majoritatea culturilor: solstiţiul de vară era o vreme a purificării prin apă şi foc, un timp când spiritele pământului şi cerului păşeau printre oameni. Puteau fi găsite comori îmbelşugate în aur, iar zânele şi vrăjitoarele erau mai prezente decât în orice altă perioadă a anului. Peste câmpuri erau purtate torţe în scopul îndepărtării bolilor din grane, iar vitele erau trecute prin foc pentru a se izgoni făpturi asemănătoare vampirilor.
La români, solstiţiul de vară este apropiat şi legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată pe data de 24 iunie. Sânzienele sunt făpturi magice, aeriene şi silvice, care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum şi însuşiri de leac florilor, belşug în câmpii şi fertilitate animalelor. Coroniţele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, dacă erau găsite dimineaţa acoperite de rouă.
Repere astrologice
Din punct de vedere astrologic, perioada care urmează este încarcata cu numeroase evenimente Luna plină în Rac, intrarea lui Jupiter în semnul Racului şi apoi activarea unei configuraţii astrale rar întâlnite, o piramidă care se formează între semnele de apă.
În dimineaţa zilei de 21 iunie, la ora 08.04, Soarele a intrat în zodia Racului, moment astronomic care marcheaza Sostitiul de vara. De data aceasta, Soarele pe care îl sărbătorim la Solstiţiu face conjuncţie cu planeta Jupiter, ceea ce reprezintă, potrivit astrologilor, un moment favorabil pentru a ne deschide inimile, dar şi să fim conştienţi că numai prin eforturi ajungem la rezultatele pe care le dorim.
Cerul mai prezintă, în această zi, şase planete din zece prezente în semne de apă, dar şi o „piramidă" de apă formată între Soare cu Jupiter/Saturn/Neptun, la care se adaugă o inconjuncţie (aspect karmic) între Luna în Scorpion şi Jupiter, ceea ce înseamnă că este timpul pentru vindecări sufleteşti, emoţionale. Apa reprezintă planul emoţional, în strânsă legătură cu inconştientului nostru personal, dar şi cu cel familial şi colectiv.
Apa fiind un element feminin, acest Solstiţiu reprezintă o perioadă de maximă receptivitate, un moment de interiorizare şi de ascultare a vocii noastre interioare.
