Categorie: Actual

MihaiAnitei col psiho roColegiul Psihologilor din România cere autorităţilor decontarea directă a serviciilor psihologice necesare populaţiei României, sprijinirea şi implementarea măsurilor de evidenţă şi securizare a avizelor şi rapoartelor psihologice şi adoptarea Programului naţional de asistenţă psihologică a populaţiei României.

Într-o conferinţă de presă organizată pe 1 august, psihologii au atras atenţia că România este una dintre ţările care înregistrează cele mai mari cifre ale ratei şomajului, infracţionalităţii, consumului de droguri, numărului de accidente rutiere, numărului de divorţuri, numărului de bolnavi cronici, ca efecte directe ale crizei economice şi sociale pe care o traversează ţara. Cu toate acestea, potrivit unui studiu realizat în acest an la solicitarea Colegiului Psihologilor din România, 68,8% dintre români nu au fost niciodată la psiholog, preferând să apeleze la vrăjitoare, vraci, bioenergeticieni, specialişti în magie şi la alte forme neadecvate pentru solutionarea problemelor de ordin psihologic.
Potrivit reprezentanţilor Colegiului Psihologilor din România pentru paginamedicala.ro, situaţia a apărut şi a persistat din cauza niciunei facilităţi psihologice pentru populaţie, nedecontarea directă a serviciilor psihologice şi lipsa unui Program naţional de asistenţă psihologică pentru populaţia României.
Mai mult, deşi există sute de psihologi specializaţi, numărul celor angajaţi în sistemul de sănătate este limitat şi insuficient în raport cu numărul pacienţilor care au nevoie de servicii de profil.
„În România anului 2013, nu există programe de asistenţă psihologică pentru categorii de persoane vulnerabile din punct de vedere psihologic care să beneficieze de decontare prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum: consilierea psihologică pentru sarcină şi naştere, consilierea psihologică şi psihoterapia familiei, consilierea psihologică pentru siguranţa circulaţiei, asistenţa psihologică pentru adicţii, consilierea psihologică a copiilor, asistenţa psihologică a copiilor autişti şi a familiilor acestora, asistenţa psihologică în cazuri de divorţ, asistenţa psihologică în cazuri de accident rutier, pentru victime şi autori, asistenţa psihologică a cadrelor didactice, asistenţa psihologică a persoanelor cu handicap, asistenţa psihologică a învinuiţilor şi inculpaţilor pe perioada urmăririi penale şi a judecăţii, asistenţa psihologică a bolnavilor aflaţi în faza terminală, asistenţa psihologică a persoanelor aflate în şomaj şi a minorilor aflaţi în situaţia de risc de abandon şcolar, asistenţa psihologică a copiilor în cazul intervenţiile stomatologice, asistenţa psihologică a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, precum şi alte servicii psihologice de urgenţă", a precizat prof.univ.dr. Mihai Aniţei, preşedintele CPR, citat de paginamedicala.ro.

Colegiul Psihologilor din România intenţionează să elaboreze Ghidul de bune practici pentru fiecare examinare psihologică, normând în acest mod activitatea profesională şi stabilind o metodologie comună de lucru, dar şi un proiect privind Programul naţional de asistenţă psihologică a populaţiei României, pe care îl va înainta Guvernului în vederea susţinerii spre aprobare.

În prezent, acordarea de servicii psihologice populaţiei este limitată tocmai de către legislaţia în vigoare, pentru că statul încurajează direct sau inirect furnizorii ilegali de servicii psihologice.
Pe de altă parte, examinările psihologice făcute în policlinici, pentru examenele de medicina muncii, de obţinere a permisului auto sau a celui de port-armă nu sunt în conformitate cu legea 213/2004. Un aviz psihologic conform trebuie sa poarte parafa unui psiholog acreditat de Colegiu şi a unei forme legale de exercitare a profesiei, precum cabinetul individual, cabinete individuale asociate, societate profesională sau structură proprie de psihologie în cadrul unei unităţi (companie, autoritate, minister etc), mai titrează sursa citată.

Mai mult, un psiholog nu poate să evalueze 80 de persoane pe zi, ci cel mult opt persoane, cât este norma internaţională, a mai declarat Mihai Aniţei, preşedintele CPR, referindu-se la practica evaluării „în masă" a angajaţilor în cadrul serviciilor de medicina muncii prestate de policlinicile private, în dauna cabinetelor psihologice specializate, dar şi a drepturilor la servicii de profil ale beneficiarilor.

Back To Top