Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Categorie: Actual

raceala-toamnaFluctuaţiile mari de temperatură, umiditatea crescută şi schimbarea presiunii atmosferice sunt factorii externi care afectează sistemul imunitar în acest anotimp. Medicii ne atrag atenţia să fim foarte atenţi cu sănătatea noastră în timpul lunilor de toamnă. Iată care sunt cele mai frecvente afecţiuni la care ne expunem.

Probleme psihologice

Presiunea atmosferică poate influenţa activitatea mentală umană, cauzând schimbări semnificative la nivelul atenţiei şi memoriei pe termen scure, scrie sfatulmedicului.ro.De asemenea, schimbarea umidităţii şi a temperaturii favorizează migrenele care deteriorează starea psihică normală. Pot apărea insomniile, slăbiciunea organismului, oboseala nejustificată.

artrita-mainiAfecţiunile reumatice

În perioada de răcorire accentuată a vremii dar şi de umiditate crescută, se declanşează ori sunt reactivate afecţiunile reumatice. Cele mai frecvente sunt: artrita, osteoartrita, artrita reumatoidă, fibromialgia, spondiloartrita, tendinita şi guta. Simptomele sunt creşterea sensibilităţii şi dureri articulare în urma expunerii la temperaturi mai scăzute, rigiditate, inflamaţii ale articulaţiilor, tendoanelor, ligamentelor, dureri ale oaselor şi muşchilor. Remediile mai frecbente sunt băile calde, acupunctura, antiinflamatoarele, analgezicele şi evitarea plimbarilor pe răcoare sau ploaie. Tratamentele medicamentoase pot fi prescrise numai de medici.

Virozele respiratorii

Ploile, vântul puternic şi variatiile de umiditate contribuie la slăbirea sistemului imunitar dar şi la dezvoltarea virusurilor respiratorii, favorizand contactarea răcelilor. Răcelile comune, cunoscute ca simple viroze respiratorii sau infecţii virale pot fi cauzate de peste 200 de tipuri de virusuri. Boala se manifestă prin simptomele cunoscute: congestie şi secreţii nazale, laringită, strănut, tuse, febră, dureri de cap, oboseală şi durere a organismului. Simptomele durează, în medie, de la 3 la 10 zile şi pot fi ameliorate cu medicamente uzuale antitermice, antitusive, decongestionante, antihistaminice, antiinflamatoare, antiseptice, calmante, odihnă şi multe lichide calde. Nu sunt recomandate antibioticele pentru că nu au efect, dar pot crea rezistenţă a bacteriilor.

astmAstmul şi afecţiunile alergice

Toamna este un sezon propice alergiilor şi astmului, în special astmului alergic. Inhalarea de polen, praf, mucegai, fum, păr de animale, chimicale, dar şi aer rece duce la manifestarea simptomelor de astm asociate cu reacţiile alergice: stranut, tuse, dificultăţi respiratorii, respiraţie scurtă – dispnee, respiraţie rapidă – tahipnee, încordarea pieptului, mâncarime, înroşirea ochilor. Pentru ameliorarea simtomelor, medicii recomandă antihistaminice, aerosoli salini, spray-uri decongestionante nazale, bronhodilatatoare sau inhalatori pentru astm.

Ulcerul gastroduodenal

Ulcerul gastroduodenal este o leziune la nivelul mucoasei stomacului sau duodenului, unde mucusul protejează organele de efectele sucului digestiv. Cele mai comune simptome sunt variaţia apetitului alimentar, durerea în regiunea superioară a abdomenului (epigastru) între 30 şi 60 de minute după servirea mesei, manifestarea durerii noaptea (când stomacul este gol), dureri moderate de stomac care nu radiază (se manifestă doar local), perioade de săptămâni de durere şi perioade fără nici un simptom, presiune dureroasă pe epigastru, scăderea în greutate, greaţă şi vomă. Durerea poate fi asociată cu aciditate în esofag şi adesea este însoţită de reflux gastro-esofagian. Ulcerul necesită o schimbare a stilului de viaţă prin renunţarea la fumat, alcool, abuz de medicamente şi stabilirea unui regim alimentar sanatos. Tratamentul poate fi prescris numai de către medici.

insuficienta cardiacaInsuficienţa cardiacă

În procesul de adaptare la noile condiţii de mediu, organismul persoanelor care suferă de afecţiuni cardiovasculare poate fi suprasolicitat. Insuficienţa cardiacă poate fi cronică sau acută. În cea cronică, simptomele sunt respiraţie scurtă (dispnee), oboseală şi extenuare, edem la nivelul picioarelor, gleznelor, tălpilor, bătăi rapide sau neregulate ale inimii, reducerea abilităţii de a efectua exerciţii, tuse persistentă, respiraţie şuierătoare, creşterea în volum a abdomenului (ascită), creşterea bruscă în greutate cauzată de retenţia de lichide, lipsa apetitului alimentar, greaţă, dificultăţi de concentrare. Simptomele insuficienţei cardiace acute sunt similare, dar mult mai severe, cu debut brisc şi agravare rapidă. Primul ajutor se impune cât mai repede, după care medicii specialişti vor aplica tratamentul.

Sursa: sfatulmedicului.ro

Back To Top