Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat joi un decret privind convocarea rezerviștilor la centrele de antrenament pe anul 2015, decizie ce intervine pe fondul degradării situației din estul Ucrainei și al deciziei NATO de a-și consolida capacitățile pe flancul său estic, relatează TASS.
Documentul a intrat în vigoare din momentul semnării și a fost dat publicității pe portalul informațiilor oficiale Garant.ru.
Rusia convoacă anual rezerviștii, iar problemele de organizare și de desfășurare a exercițiilor de formare și antrenament militar sunt reglementate prin dispoziții speciale, titrează Agerpres.
De data aceasta, decretul președintelui rus privind convocarea rezerviștilor intervine pe fondul demersurilor diplomatice intense pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei, unde situația s-a deteriorat semnificativ în ultimele săptămâni.
Cu doar două zile în urmă, înaintea vizitei de joi în capitala ucraineană a președintelui Franței, Francois Hollande, și a cancelarului german Angela Merkel, șeful statului ucrainean Petro Poroșenko declarase într-un interviu pentru El Pais că nu exclude instaurarea legii marțiale în țară, după ce Kievul a instituit recent starea de urgență în regiunile separatiste Donețk și Lugansk și starea de alertă maximă pe întreg teritoriul Ucrainei.
Poroșenko a exclus posibilitatea desfășurării unei forțe de menținere a păcii în estul Ucrainei, fie ea rusă sau internațională. „Nu avem nevoie de forțe de ocupație și nu există niciun motiv pentru desfășurarea unei forțe de menținere a păcii. Ucraina poate și singură să-și controleze granița", a afirmat tranșant președintele ucrainean.
Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukașevici, a declarat anterior că problema trimiterii unei forțe de pace în estul Ucrainei va fi abordată la reuniunea dintre Vladimir Putin, Angela Merkel și Francois Hollande, care va avea loc vineri după-amiază la Moscova, relatează Agerpres.
Noile forțe NATO ar putea determina o reacție „imprevizibilă” a Rusiei
După decizia de joi a NATO de înființare a centrelor de comandă suplimentare în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România, emisarul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Gruşko, a declarat, vineri, că măsura va conduce inevitabil la schimbări „adecvate" în planurile militare ale Rusiei. „Schimbările serioase din cadrul situaţiei politico-militare" de-a lungul frontierei ruseşti vor conduce „în mod natural" la schimbări în planurile militare ale Rusiei, menite să garanteze securitatea ţării.
Joi, miniştrii Apărării din ţările membre NATO au convenit asupra creării a şase noi centre de comandă şi control şi au anunţat, de asemenea, că Forţa NATO de reacţie rapidă va fi dublată şi va include 30.000 de persoane.
Decizia „creează un risc mare pentru Rusia", în primul rând în Ţările Baltice, care ar putea deveni o regiune de „confruntare militară", a subliniat Gruşko, adăugând că, dacă NATO decide să ofere ajutor letal Kievului în conflictul din Ucraina rezultatele vor fi „imprevizibile".
„NATO ne spune că nu furnizează nimic, că nu sunt furnizate arme letale (Ucrainei). Din perspectiva situaţiei pe teren nu este nicio diferenţă dacă armele sunt furnizate de NATO sau separat de statele membre NATO", le-a spus Gruşko jurnaliştilor ruşi, scrie Mediafax.
„În oricare dintre cazuri, presupunem că aceste livrări sunt inacceptabile, ele agravează în mod semnificativ situaţia (în Ucraina) şi pot avea cele mai periculoase şi impredictibile consecinţe", a subliniat el.
Putin ar vrea să testeze puterea statelor baltice
Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat pentru ziarul britanic The Daily Telegraph, vineri, că Vladimir Putin are ambiții care merg dincolo de Ucraina și ar putea ataca unul din statele baltice pentru a testa solidaritatea NATO.
„El vrea să meargă dincolo de Ucraina. Putin vrea să redea Rusiei poziția sa de mare putere. Există o mare probabilitate ca el să intervină în (regiunea) Baltica pentru a testa articolul 5 al NATO", a declarat Rasmussen pentru cotidianul amintit, citat de Agerpres.
Articolul 5 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice stipulează că un atac armat împotriva uneia din țările membre „va fi considerat un atac îndreptat împotriva tuturor părților". Și, în consecință, acestea vor sprijini „partea sau părțile atacate", inclusiv prin forță dacă va fi necesar, amintește AFP.
„Putin știe că el va fi învins dacă va trece linia roșie și atacă un aliat al NATO. Dar el este un specialist al războiului hibrid", combinând diferite tipuri de operațiuni pentru a destabiliza un stat, a mai declarat Rasmussen.
Președintele francez François Hollande și cancelarul german Angela Merkel sunt așteptați vineri la Moscova, în încercarea de a-l convinge pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, să accepte un nou plan de pace pentru estul Ucrainei, unde confruntările s-au intensificat în ultima perioadă, situația în regiune devenind din ce în ce mai critică, mai titrează Agerpres.
Ucraina, teren de testare a capacităților militare rusești
Analistul Keir Giles, de la Centrul pentru Studierea Conflictelor din Oxford, afirmă, însă, că estul Ucrainei a devenit un teren de testare a noilor capacităţi militare ale Rusiei, relatează BBC News Online.
De la războiul din Georgia, în urma căruia generalii ruşi au fost profund îngrijoraţi de performanţele trupelor lor în unele aspecte cheie cum ar fi războiul modern, Rusia şi-a reechipat şi reantrenat militarii pentru a face faţă acestor deficienţe şi a încerca să reducă diferenţa faţă de armatele occidentale. Rezultatele pot fi văzute acum în estul Ucrainei, susţine analistul.
Armata ucraineană nu a trecut prin acelaşi proces intensiv de modernizare şi suferă efectele, confruntându-se cu cele mai noi arme şi sisteme furnizate de Rusia. Două exemple cheie sunt folosirea UAV (dronelor) pentru supraveghere şi urmărire şi folosirea războiului electronic.
Ambele tehnologii au fost identificate ca slăbiciuni ale forţelor ruse în 2008 şi ambele s-au dezvoltat intens de atunci. În prezent, ele sunt folosite la scară largă în estul Ucrainei, punând forţele guvernamentale într-un mare dezavantaj.
Forţele ucrainene duc lipsă de sisteme de comunicare sigure. Prin urmare, comunicaţiile lor sunt supuse bruiajului şi deseori îşi dezvăluie localizarea. Ca urmare, ele devin ţinte ale bombardamentului artileriei ruseşti, care foloseşte inclusiv rachete Grad şi alte sisteme mai puternice.
Forţele ucrainene sunt, de asemenea, surclasate de tancurile care vin din Rusia. Nu numai că acestea sunt mai moderne decât cele ucrainene, ci Kievul duce lipsă de arme capabile să pătrundă blindatele.
Pierderea unor avioane ucrainene în zonele de onflict arată cât de bine echipate sunt forţele separatiste susţinute de Rusia pentru apărarea antiaeriană. Acestea deţin nu numai rachete Buk, ci şi alte tipuri precum Strela, pentru folosire la altitudine joasă şi pe o rază scurtă de acţiune, precum şi o serie de lansatoare de rachete de umăr.
Experţii independenţi, precum şi NATO, liderii occidentali şi Guvernul de la Kiev susţin că există dovezi clare ale implicării militare ruse directe, în pofida negărilor Moscovei, citează Mediafax.
În cadrul procesului său de transformare militară, Rusia s-a antrenat pentru conflict cu un program intensiv de exerciţii şi manevre implicând zeci de mii de militari în ţară. Aceste exerciţii au crescut ca mărime şi complexistate şi deseori au ca subiect o poveste direct ostilă Occidentului.
În prezent, Rusia are beneficiul unui teren de testare în estul Ucrainei, unde îşi poate încerca noile arme, sisteme şi tactici. Dacă toate acestea sunt testate împotriva unor noi sisteme de apărare americane furnizate Ucrainei, vor ajuta Rusia să evalueze potenţialul forţelor sale într-o confruntare directă cu NATO, mai relatează Mediafax.
