• Finlanda a devenit marţi al 31-lea stat membru al NATO, furnizând un aport strategic fundamental şi un spor de capacitate unei organizaţii care, lipsită de forţe armate proprii, se bazează pe cele puse la dispoziţie de membrii săi, comentează France Presse.
• Este un lucru revoluţionar pentru Finlanda, ce are 1.300 de kilometri de frontieră cu Rusia. Mult timp ataşată poziţiei sale de nealiniere, ţara nordică se va bucura totuşi de asistenţa militară convenţională a aliaţilor săi şi de descurajarea nucleară.
Finlanda a devenit marţi cel de-al 31-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice în urma unei ceremonii desfăşurate la sediul NATO, în cadrul căreia a depus instrumentul de aderare, care a fost înaintat secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, reprezentantul statului gardian al tratatului fondator.
Ultimul pas înainte de aderarea Finlandei a avut loc marţi la sediul Alianţei, unde Turcia, ultima care a ratificat aderarea statului nordic, a transmis documentele în cauză reprezentanţilor SUA.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a invitat, în cadrul unei ceremonii publice, pe ministrul de externe finlandez, Pekka Haavisto, să depună instrumentul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord, înmânându-l secretarului de stat american, Antony Blinken, reprezentant al statului gardian al tratatului fondator.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat apoi că Finlanda este oficial a 31-a ţară membră a NATO.
Şeful diplomaţiei americane a salutat o „zi istorică” pentru NATO prin aderarea Finlandei, „grăbită”, potrivit lui, de invazia rusă din Ucraina.
„Sunt tentat să spun că este poate singurul lucru pentru care îi putem mulţumi preşedintelui rus (Vladimir) Putin, pentru că, încă o dată, a grăbit ceva ce dorea să evite agresând Ucraina”, a declarat secretarul de stat american înainte de ceremonie.
CITEȘTE ȘI: ITALIA BLOCHEAZĂ ROBOTUL CONVERSAŢIONAL CHATGPT
Steagul Finlandei a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO marţi după-amiază, în cadrul unei ceremonii la care au participat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, miniştrii de externe din statele aliate, ambasadorii ţărilor membre NATO şi reprezentanţii militari.
Steagul Finlandei va fi arborat între cele ale Estoniei şi Franţei, urmând ordinea alfabetică.
Intrarea Finlandei în NATO coincide cu împlinirea a 74 de ani de la semnarea documentului fondator al NATO, Tratatul de la Washington, la 4 aprilie 1949.
La Bruxelles, aniversarea NATO este marcată prin mai multe manifestări speciale. În Parcul Cinquantenaire steagul Alianţei Nord-Atlantice este arborat sub Arcul memorial, iar unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Belgiei, statuia Manneken Pis, poartă marţi un costum special al NATO.
Finlanda se bazează pe 12.000 de soldaţi profesionişti, dar formează peste 20.000 de recruţi în fiecare an şi poate conta în timp de război pe 280.000 de soldaţi apţi de luptă, plus alţi 600.000 de rezervişti, o forţă excepţională în Europa. Ţara nordică îşi poate spori cu 40% bugetul apărării până în 2026. Ea dispune de o flotă de 55 de avioane de luptă F-18 pe care intenţionează să le înlocuiască cu F-35, de 200 de tancuri şi de peste 700 de tunuri, titrează Agerpres.
În schimb, aderarea sa reprezintă „sute de kilometri suplimentari de frontieră de apărat, o sarcină deloc neglijabilă pentru NATO”, potrivit unui observator european.
Federaţia Rusă consideră că fiecare nou membru al NATO deplasează corespunzător frontiera geostrategică care o opune Statelor Unite.
Conform Comandamentului forţelor aliate în Europa (SHAPE), NATO poate „conta pe un personal total de aproape 3,5 milioane de militari şi civili”.
Cele trei ţări contând pe cei mai mulţi soldaţi sunt SUA (1,47 milioane de militari activi cărora li se adaugă 800.000 de rezervişti), Turcia (425.000 de militari activi şi 200.000 de rezervişti) şi Franţa (210.000 de militari activi şi 40.000 de rezervişti).
Sursa: Agerpres
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
